Un romaşcan intră în afacerea cu aluni

Un tânăr în vârstă de 36 de ani vrea să fie primul care înfiinţează cultura de alun în estul României.

Plantaţiile pomicole şi de arbuşti fructiferi sunt idei de business în domeniul agricol din care nemţenii vor să scoată profit. Potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură Neamţ, în judeţ sunt 174 de hectare de teren ocupate de livezi. Cele mai mari suprafeţe ocupate cu livezi sunt administrate de SC „Trei Sate” din comuna Ion Creangă (54 de hectare) şi SC „Cronos Agro” SRL din comuna Bârgăoani (38 de hectare). Cele 54 de hectare de livadă ale SC „Trei Sate” sunt ocupate cu cireşi şi pruni. Fructele obţinute sunt comercializate pe piaţa românească. Pe cele 17 hectare ocupate cu pruni, de exemplu, SC „Trei Sate” SRL a înregistrat în acest an o producţie de 400 de tone. În zona Roman, terenuri ocupate cu livezi se găsesc şi în comunele Secuieni (Societatea de Cercetare Dezvoltare Agricolă) – 5 hectare, Horia (Liceul Tehnologic „Ion Ionescu de la Brad”) – 3 hectare şi Icuşeşti (Daniel Bocuţa).

Nemţenii şi-au încercat norocul şi cu alte plantaţii. Deoarece cătina este rezistentă la capriciile vremii şi răspunde bine la tehnologia de cultură, trei nemţeni din comunele Dobreni, Gârcina şi Păstrăveni s-au gândit să o cultive, suprafaţa totală ocupată cu această cultură fiind de 35,2 hectare.

Plantaţiile de fructe de pădure au devenit tot mai numeroase în România, chiar dacă cea mai mare parte a vânzărilor nu se face pe piaţa internă, iar profitul producătorilor este dependent de exporturi. Un localnic din comuna Rediu a înfiinţat, pe o suprafaţă de 3,60 de hectare, o plantaţie de afin.

Şi orăşenii vor să-şi încerce norocul în afacerea cu arbuşti fructiferi. Un romaşcan, de exemplu, vrea să înfiinţeze o plantaţie de alun. În vestul ţării, în judeţul Timiş, există cea mai mare plantaţie de alun din sud-estul Europei, înfiinţată pe mai bine de o mie de hectare de teren.

Claudiu Băcăoanu are 36 de ani şi este din Roman. Tânărul vrea să fie primul care înfiinţează cultura de alun în estul României. A lucrat 16 ani în Italia, în principal în construcţii. Când criza economică s-a extins şi asupra ţării în care muncea, s-a gândit să revină acasă şi să înceapă o afacere.

„M-am gândit la cultura de alun pentru că nu este foarte răspândită în România şi pentru că are multe întrebuinţări în industria cosmetică şi alimentară. Vreau să înfiinţez această cultură printr-un proiect cu fonduri europene nerambursabile. Pentru început, vreau să încep această afacere pe un teren de 1 – 2 hectare de teren din zona Roman, iar dacă lucrurile vor merge în direcţia dorită, mă voi extinde”, spune romaşcanul.

Un alt motiv pentru care Claudiu se gândeşte să investească în această cultură este că alunul rezistă la secetă şi nu necesită investiţii costisitoare în sisteme de irigaţii.