Trei romașcani își apără mărcile la OSIM

Pentru a-și proteja produsele și serviciile, trei romașcani au înaintat cereri la OSIM. Pantofii, termopanele și publicitatea sînt cele trei domenii cu care oamenii de afaceri vor să-și cucerească clienții. În anii industrializării accelerate, interesul pentru inventică se număra după brevete.

Marca este semnul caracteristic care face diferența dintre produsele și serviciile unor comercianți comparativ cu cele ale concurenței. Deși nu există obligativitate pentru înregistrarea mărcilor, oamenii de afaceri recurg la această procedură pentru a se proteja la nivel național și internațional, dar văd prin aceasta o strategie pentru a cuceri și a-și păstra clientela. Ioan Stoian, consilier în proprietate industrială de peste 30 de ani, este cel care pune umărul la înregistrarea mărcilor la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). De la consultații oferite anterior depunerii cererii de înregistrare a mărcii și pînă la încheierea procedurii de înregistrare este un drum lung și costisitor. În primele opt luni ale acestui an, doar trei romașcani și-au înregistrat mărcile la OSIM.

Dezinteres în rîndul romașcanilor pentru înregistrarea mărcilor

Conform Legii nr. 84/1998, marca poate fi un cuvînt, o cifră, un desen, un ambalaj sau o combinație a acestora.

„Există o infinitate de posibilități pentru realizarea unei mărci. Totul depinde de ceea ce dorește să transmită clientul și de fantezia acestuia, păstrînd regulile OSIM„, a spus Ioan Stoian, consilier al Agenției de Proprietate Industrială și Transfer Tehnologic „Ioan Stoian” din Roman. Procedura de înregistrare a mărcii la OSIM se taxează în funcție de complexitatea mărcii. Dacă marca este doar literală, atunci clientul trebuie să scoată din buzunar 540 lei, iar dacă mai cuprinde și un element figurativ – 618 lei. În cazul în care marca are în componență o siglă, un element figurativ și este colorată, atunci costurile se ridică la 1.188 lei. Eliberarea documentului costă 180 lei. Dacă înregistrează mai mult de o clasă de produse, clientul va fi taxat pentru fiecare dintre acestea cu 180 lei. „Înregistrarea mărcii se publică în șapte zile. După acest termen, timp de două luni, oricine din lumea întreagă poate face opoziție la denumirea mărcii„, a spus consilierul Ioan Stoian.

În cazuistica lui Ioan Stoian  au existat și situații cînd denumirile mărcilor au fost contestate.

„Înregistrarea unor mărci a creat confuzie și asocieri, care au stîrnit reacția unor firme. Cu mulți ani în urmă, un client a dorit să înregistreze săpunul cu marca «Roxana», care cuprindea ca semn grafic o figură feminină. Ne-am trezit cu opoziție din partea companiei care produce săpunul «Rexona» , aducînd ca argument faptul că asemănarea de nume este de natură să creeze confuzie și, în consecință, prejudicii companiei„, a spus Ioan Stoian.

Dreptul exclusiv de înregistrare a mărcilor și invențiilor, care ține titularii la adăpost de „piraterie”, este trecut cu vederea de multe firme sau persoane fizice care fac producție sau prestează un serviciu. „Oamenii nu conștientizează importanța acestui drept și, apoi, vin și plîng pentru că le-au fost furate mărcile„, spune consilierul Ioan Stoian.

Doar trei romașcani s-au gîndit la viitorul firmelor pe care le administrează. Ovidiu Pal, din Roman, a depus o cerere la OSIM pentru înregistrarea mărcii „PALL”, sub care va comercializa încălțăminte din piele și produse de marochinărie. Bogdan Roman, administratorul SC Metropolis SRL din Roman, și-a propus înregistrarea mărcii „fereastra1.ro” la OSIM, pentru mai multe produse și servicii, culoarea revendicată fiind verde. Andrei Mihai Gîrbea este cel de-al treilea romașcan care dorește să-și pună la adăpost marca „GIZ.RO DOZA DE GADGETURI”, specializată pe servicii de publicitate, educație și tehnologie.

Nici o invenție romașcană brevetată

De formație inginer mecanic, Ioan Stoian are în grijă și proprietatea industrială. „Este cel mai greu și cel mai frumos domeniu, de care mă simt cel mai atașat„, a spus consilierul Ioan Stoian.
Numărul celor care vin să-și înregistreze invențiile cunoaște o diminuare substanțială, comparativ cu anii precedenți. „Dacă în anii trecuți erau în jurul a 6.000 de brevete  înregistrate  pe an, modele industriale și mărci, în ultimii ani media este de 1.000 de înregistrări pe an. Acestea sînt cerute de institute de cercetare, de universități și de inventatori pasionați„, spune Ioan Stoian.

Inginerul Stoian spune că, în experiența lui, solicitări pentru brevetarea invențiilor au fost multe, dar foarte puține care să primească recunoașterea oficială. „Am lucrat la o întreprindere din Buhuși. Aveam în subordine un lăcătuș mecanic care începuse să aibă o sensibilitate față de acest domeniu. După ce m-am întors în Roman, a venit într-o zi la mine spunîndu-mi că are să-mi prezinte ceva. În realitate, era vorba despre o invenție de tip perpetuum mobile, dintre acelea pe care și-a pus semnătura Ștefan Procopiu. Nu am putut să-l conving că nu exista nici o noutate în ceea ce îmi prezenta drept invenție. După cinci ani de pauză, mi-a făcut o vizită. Din discuții m-a făcut să înțeleg că se resemnase în privința descoperirii, ba, chiar, a subliniat acest lucru: «Mi-ați spus că nu se poate și m-am lecuit». După cîteva discuții legate de acest domeniu, a revenit asupra propriei invenții și mi-a spus hotărît: «Dar să știți că este posibil». Este nemulțumirea unui om dintr-un număr mare al celor care au rămas dezamăgiți cînd le spuneam că invenția lor a fost descoperită cu mult înainte. Faptul că ei și-au ridicat gîndirea la nivel de brevet este, însă, remarcabil„, povestește Ioan Stoian.