Sublocotenent de rezervă Petru Popescu, erou al Războiului pentru Întregirea României

Anul acesta, la data de 15 august, se împlinesc 100 de ani de la intrarea ţării noastre în Primul Război Mondial. Unităţile militare din subordinea Diviziei 7 Infanterie „Roman” au avut un rol extrem de extrem de important în realizarea şi apărarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Din păcate, tributul de sânge al ostaşilor din această mare unitate romaşcană a fost foarte mare. Istoricul Sorin Grumuş vă propune, prin intermediul Ziarului de Roman, o serie de materiale privind contribuţia ostaşilor care au încadrat această mare unitate de elită a Armatei române, pentru realizarea acestui deziderat naţional: „România Mare”.

Eroul sublocotenent de rezervă Petru Popescu (al doilea din rândul de sus, de la stânga la dreapta)

Petru Popescu s-a născut în luna august 1894, în satul Cogeasca, comuna Leţcani, judeţul Iaşi, şi a fost unul dintre cei trei copii ai lui Vasile şi ai Elenei. După finalizarea şcolii primare din satul natal, va absolvi, în anul 1914, Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iaşi, susţinând examenele finale cu două luni mai devreme, datorită concentrării la Bucureşti.

În baza Înaltului Decret nr. 3213, din 15 octombrie 1914, învăţătorul Petru V. Popescu din Regimentul Ştefan cel Mare nr. 13 este înaintat la gradul de sublocotenent de rezervă, fiind repartizat la Regimentul 14 Dorobanţi „Roman”. Petru V. Popescu va participa la Primul Război Mondial, având gradul de sublocotenent de rezervă, fiind încadrat în cadrul companiei a 6-a din Regimentul 14 Dorobanţi „Roman”.

La data de 11 octombrie 1916, se constituie „Detaşamentul Lapoş”, comandat de locotenent-colonelul Cătănescu, comandant de batalion în Regimentul 16 Infanterie, unitate din subordinea Diviziei 7 Infanterie „Roman”, alcătuit din trei batalioane. Misiunea de luptă încredinţată acestui detaşament era de a înfrânge rezistenţa inamicului de pe muntele Lapoş şi de a coborî, ulterior, pe Valea Uzului.

În timp ce detaşamentul înaintează greu din cauza rezistenţei întâmpinate, inamicul reacţionează, bombardând violent tunelul Goioasa şi executând recunoaşteri ofensive în stânga Trotuşului. În aceste condiţii, „Detaşamentul Lapoş” opune o rezistenţă dârză şi respinge prin contraatac trupele atacatoare, sublocotenentul de rezervă Petru Popescu, din Regimentul 14 Dorobanţi „Roman”, pierzându-şi viaţa în fruntea plutonului pe care îl comanda. În extractul din registrul actelor de morţi nr. 19 din 23 octombrie 1916, se consemnează: „eroul a încetat din veaţă în Poiana Lapoş, judeţul Bacău, pe câmpul de luptă, împuşcat de inamic”.

De asemenea, în timpul acestor lupte, sublocotenentul de rezervă Tomşa Bădărău, din Regimentul 14 Dorobanţi „Roman”, fost absolvent al Liceului „Roman-Vodă, este grav rănit la tunelul Goioasa. Din păcate, la data 14 octombrie 1916, din cauza rănilor grave suferite, eroul îşi va pierde viaţa.

În cartea poştală militară trimisă familiei sublocotenentului de rezervă Petre Popescu de către comandantul companiei a 6-a din Regimentul 14 Dorobanţi „Roman”, locotenentul de rezervă Alexandru Bobulescu, se arată:

„Cu adâncă durere vă fac cunoscut că fiul d-voastră Petru, sublocotenent de rezervă în această companie în ziua de 11 octombrie a.c., a căzut luptând vitejeşte pe câmpul de onoare, aruncând pentru totdeauna pe vrăjmaş de pe pământul strămoşesc. Dee vă Domnul tăria necesară pentru a suporta pierderea scumpă; noi plângem moartea unui bun camarad şi ţara a unui viteaz ostaş. Facă cerul ca această jertfă de sânge să fie încoronată de succes, iar generaţiile viitoare să vorbească cu respect şi veneraţie despre cei căzuţi pentru idealul naţional realizat”.

Cartea poștală militară trimisă familiei eroului sublocotenent de rezervă Petru Popescu

În mod tragic, locotenentul de rezervă Alexandru Bobulescu, comandantul companiei a 6-a din Regimentul 14 Dorobanţi „Roman”, îşi va pierde viaţa, la rândul său, la data de 18 noiembrie 1916, în sectorul Călugăreni – Comana, în luptele purtate de brava unitate romaşcană pentru apărarea capitalei.

Pentru faptele de eroism, sublocotenentul de rezervă Petru Popescu a fost decorat post-mortem, în baza Înaltului Decret nr. 3390 din 20 iulie 1921, cu medalia „Victoria” a Marelui Războiu pentru Civilizaţie 1916-1921. În cimitirul din satul Cogeasca, comuna Leţcani, se află un monument dedicat eroilor din cele două războaie mondiale, unde, la loc de cinste, se află şi numele eroului sublocotenent de rezervă Petru Popescu, din Regimentul 14 Dorobanţi „Roman”. De asemenea, în monografia Liceului Pedagogic „Vasile Lupu” din Iaşi – „Contribuţii la istoria învăţământului românesc 125 de ani (1855-1980)”, numele eroului apare la capitolul „Jertfă de sânge”. Din păcate, până la această dată, mormântul eroului nu a fost identificat.

Bibliografie:
– Centrul de Studii şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice. fond 1035, dosar nr. 5;
– ” Magazin Istoric” nr. 9 (558), septembrie 2013;
– STEȚCU, Gr. NICOLAE, Pagini din istoria Liceului Roman-Vodă din Roman, Tipografia Piatra Neamţ, 1972.

_________________________________

Material realizat de Sorin Grumuş, istoric.

Sorin Grumuş este romaşcan. După absolvirea Liceului Teoretic „Roman-Vodă”, a urmat cursurile Institutului de Intendenţă şi Finanţe de la Sibiu, pe care le-a finalizat în 1983. Ulterior, a urmat cursurile Facultăţii de Relaţii Internaţionale. A scris numeroase articole în reviste militare.

Din aceeaşi serie:
– 100 de ani de la moartea căpitanului poet Nicolae Vulovici