Cea de-a treia ediție a simpozionului „Creația eminesciană – operă deschisă” s-a bucurat de o largă participare în rândul profesorilor și elevilor. Evenimentul a fost onorat de participarea unor invitați de excepție, care au fascinat auditoriul.
La Colegiul Național „Roman-Vodă” s-a desfășurat cea de-a treia ediție a simpozionului „Creația eminesciană – operă deschisă”. Simpozionul – care s-a transformat, în cei doi ani de la lansare, dintr-o manifestare locală într-una interregională – s-a bucurat, în acest an, de o participare de excepție: 56 de profesori participanți la secțiunea destinată cadrelor didactice și 15 participanți la secțiunea destinată elevilor. La cea de-a doua secțiune, în acest an au participat cu lucrări și cinci studenți, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și de la Universitatea București. La simpozion au participat, ca invitați de onoare, profesor doctor Constantin Dram, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, doctor Doris Mironescu, lector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, fost elev romanvodist, și profesor doctor Gheorghe Brânzei, inspector de specialitate în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Neamț, care au încântat auditoriul. Aceștia au dezvăluit aspecte mai puțin cunoscute legate de viața, scrierile și interpretările poetului Mihai Eminescu.
„Ne rămâne nouă, posterității lui Eminescu, sarcina de a găsi sensul unui parcurs și de a vedea în textul lui Eminescu ceea ce el n-a văzut niciodată, destinul. Este ceea ce așteptăm noi toți de la acest simpozion„, a spus Doris Mironescu, care a reinterpretat tema propusă spre dezbatere în acest an, „Text și destin”, ca „Text ca destin”.
„Manifestarea de astăzi este una de excepție. Chiar dacă nu se împlinesc niște ani rotunjiți ca număr, aici, la Colegiul Național «Roman-Vodă», am venit la o școală a valorii și acesta este primul argument că este un eveniment deosebit. Al doilea argument este acela că simpozionul început acum trei ani a căpătat amploare și a devenit interregional. Iar cel de-al treilea argument se referă la povestea de suflet pe care o citim și o trăim, cu aceeași intensitate emoțională, ori de câte ori suntem pe 15 ianuarie. De altfel, starea aceasta de emoție ar trebui să ne însoțească pe noi, românii, 365 de zile pe an, pentru că în fiecare zi îl putem reciti pe Eminescu în alt chip„, a spus profesorul Gheorghe Brânzei.
Lucrările prezentate în cadrul simpozionului au tratat teme diverse, fiind semnate nu doar de profesori de limba română, așa cum ar fi fost de așteptat, ci și de profesori de limbi străine, de istorie sau de fizică, care au propus lucrări. Titlurile lucrărilor s-au dovedit a fi mai mult decât incitante: „Eminescu și povara postmodernității”, „Shakespeare și Mihai Eminescu”, „Mihai Eminescu și economia României”, „Poetul sufletelor – Eminescu. Proiect educațional”, „Lectura – moment al opiniei și adevărului”, „Zgomotul și tăcerea în «Sara pe deal»”, „Cui i-e dor de Eminescu?” sau „Eminescu și știința”. Participanții care doresc își vor putea publica lucrările în revista dedicată celei de-a treia ediții a Simpozionului „Creația eminesciană – operă deschisă”.
Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol