Secretul celor mai longevivi directori de școală

Numiți politic sau pe alte criterii, directorii unităților școlare au rezistat datorită unei experiențe probate în timp. Cel mai în vîrstă director de școală din zona Roman este profesorul Tudor Creangă,  aflat de 36 de ani în această funcție. ISJ are obligația să facă publice rezultatele evaluării managementului școlar.

Numirea directorilor de școli după criterii politice a devenit, de mulți ani, o practică folosită și în județul Neamț.
La fiecare schimbare a culorii politice a Guvernului apar și nume noi la conducerea Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) și, apoi, la conducerea unităților de învățămînt nemțene.
Cei mai longevivi directori, cu afinități politice sau fără orientare politică, au rezistat fie datorită unei experiențe probate în peste 20 de ani de directorat, fie pentru că nu au existat motive serioase pentru schimbare.

Au probat rezistența în funcție

Cel mai longeviv director de școală este profesorul Tudor Creangă, de la Școala Bozieni. Numit director în 1976, profesorul de istorie Tudor Creangă a cunoscut schimbările din învățămînt impuse de cele două regimuri sub  care a condus destinele școlii. „Înainte de 1990, nu existau atîtea schimbări în învățămînt. Școlile rurale au avut dascăli foarte bine pregătiți. După 1990, acestora li s-au permis detașarea în școlile din oraș. În felul acesta, satele au pierdut dascăli valoroși. Mulți ani, școlile au suferit nu doar din cauza scăderii numărului de copii și a lipsei unui personal calificat, ci și a unor modificări continue a legilor în educație„, a spus profesorul Creangă.

După anul 2000, profesorul Creangă a dat curs invitațiilor de a intra în rîndurile unor partide politice. „Cînd se schimba culoarea politică a Inspectoratului Școlar Județean, primeam și eu o invitație să ader la partidul respectiv. În felul acesta am ajuns la PSD, apoi am trecut la PD. Pe urmă, nu am mai vrut cu nici un partid. Inspectorii au trecut, eu am rămas. Mai am trei ani pînă la pensie, nu mă mai interesează politica„, spune directorul Școlii Bozieni.

Un alt director cu experiență în conducerea școlii este profesorul de matematică Petru Dabija, de la Școala Moldoveni (foto dreapta).
Nu a făcut parte din nici un partid și, cu toatea acestea, a reușit să adune 34 de ani de cînd se află la conducerea școlii.
„Am fost un director exigent cu mine însumi și cu cei cu care am lucrat și am avut o relație bună cu comunitatea. Cred că toate aceste lucruri au contat foarte mult, în cazul meu„, a spus directorul Școlii Moldoveni.

O vechime de 14 ani în scaunul de director a adunat și profesorul de matematică Constantin Chelariu, de la Școala Pîncești. Preocuparea pentru schimbarea condițiilor de studiu pentru copiii din satele comunei și o mai bună vizibilitate privind activitatea școlii au fost argumente care l-au pus la adăpost de valul schimbărilor.

Deși cîrcotașii spun că Georgeta Diaconu, directoarea Școlii Cordun, a rezistat în funcție datorită soțului ei, Adrian Diaconu, primar PSD al comunei Cordun, aceasta crede că activitatea școlii și neimplicarea unității de învățămînt în conflicte au fost principalele motive pentru care nu a fost schimbată din funcție. „Nu îmi desfășor activitatea într-o școală mare, unde există orgolii ce pot genera conflicte. Aveam grad didactic și o experiență la catedră atunci cînd am fost numită director, m-am perfecționat continuu și mi-am îndemnat colegii permanent să aibă o preocupare în acest sens, așa încît nu a trebuit să fiu susținută de soțul meu„, a spus directoarea Georgeta Diaconu.

Directoare din 2006 la Liceul Tehnologic din Valea Ursului, profesoara de chimie Iuliana Spătariu crede că politicul nu poate produce, în toate cazurile, schimbarea directorilor. „Aveam cinci ani de experiență la catedră înainte de a fi numită director. În acești ani nu a existat nici o presiune politică, probabil pentru că școala este departe de oraș. Cred că, dacă îți faci bine activitatea, nu te pot schimba„, spune directoarea Liceului Tehnologic Valea Ursului.

Noua echipă a ISJ Neamț ar putea aduce cîteva schimbări,  din anul școlar 2012 – 2013, la conducerea unor unități școlare din județ. Cînd schimbările au un conținut politic în motivația nescrisă a numirii, există riscul ca în fruntea unităților școlare să apară personaje care să aplice un management defectuos, o slabă relaționare în interiorul școlii și cu autoritățile locale, toate conducînd la o scădere a nivelului de pregătire al elevilor. La fel de criticabil este și modul-considerat discret, de protecție a prestigiului directorului-în care au fost schimbați din funcții cei cărora li s-au adus reproșuri din partea colegilor de cancelarie, a părinților și copiilor, a primarului, ca ordonator de credit. Dacă elevilor li se aplică metode de corecție spre îndreptare, aceeași măsură trebuie aplicată și directorilor de școli dovediți, prin auditul ISJ, că nu se încadrează în rigorile managementului școlar.