Sărăcia este principalul motiv pentru care elevii nu tratează cu interes examenele naţionale.
Rezultatele slabe la simularea pentru examenul de Evaluare Naţională din acest an sunt un semnal de alarmă pentru părinţi, care pot conştientiza necesitatea primului prag din viaţa de elev a copilului lor, dar şi pentru cadrele didactice care predau la clasă. Mai puţin pentru oficialii Ministerului Educaţiei şi Cercetării Știinţifice, care asistă, de câţiva ani, la prăbuşirea sistemului de învăţământ fără a reacţiona.
Dezinteresul pentru şcoală se manifestă începând din familie.
„Noi, cadrele didactice, facem tot posibilul ca elevii să aprofundeze materia pe care o au pentru examen. La română şi matematică avem profesori calificaţi şi titulari, oameni serioşi şi dăruiţi acestei profesii. În fiecare an întocmim un program de pregătire pentru examen, chiar din primul semestru. Toate acestea nu sunt suficiente. Mai trebuie ca şi elevii să vrea să înveţe. Doar cu activitatea de la clasă, fără muncă individuală, nu se pot obţine rezultate”, explică profesoara Iuliana Spătariu, directorul Liceului Tehnologic din Valea Ursului.
Posibilităţile reduse ale familiei par să fie principalul motiv pentru care elevii nu aspiră la viaţa de licean.
„Mulţi dintre elevii noştri obţin rezultate bune la învăţătură până în clasa a VII-a. Când intră în clasa a VIII-a şi aud că părinţii nu au bani să-i trimită mai departe, la liceu, încetinesc motoarele, refuză să mai înveţe şi motivează că vor frecventa şcoala profesională din comună”, spune directorul liceului.
Cele mai multe dintre familiile din comuna Valea Ursului trăiesc din ajutor social şi din alocaţiile pentru copii. Cheltuielile pentru susţinerea unui copil în liceu sunt mari şi, adesea, depăşesc posibilităţile părinţilor.
„Sprijinul financiar pe care elevii îl primesc în cadrul programului «Bani de liceu» este de 180 de lei. Abonamentul lunar pentru mijlocul de transport se ridică la 220 de lei, din care elevul primeşte doar 72 de lei, dar copilului îi trebuie bani pentru rechizite şcolare, deoarece cerinţele la liceu sunt mari, pentru pachetul zilnic de hrană, pentru o haină. Sunt şi părinţi, puţini la număr, care îşi permit să ţină copiii la liceu, dar cei mai mulţi îşi aduc copiii la școală la noi, în comună, deşi au luat admiterea la un liceu. Aşa se întâmplă în fiecare an. Anul trecut, am avut 40 de solicitări pentru şcoala profesională, pe 28 de locuri, atât din comună, dar şi din comunele învecinate, de la Oniceni şi Bozieni”, a spus directorul Spătariu.
Liceul Tehnologic Valea Ursului a avut, la simulare, o promovabilitate de 4,08%, dar dascălii speră ca acest procent să crească la examenul din iunie.
Școala Gimnazială „Costache Negri” (nr.2) din Roman, structură a Colegiului Tehnic „Danubiana”, este una dintre cele două unităţi de învăţământ din judeţ cu promovabilitate zero la simularea din acest an. Rezultatul este dezastruos, însă dascălii care predau în această şcoală consemnează zilnic câte o victorie.
„Este cunoscut faptul că Școala nr. 2 este frecventată, în principal, de copii de etnie rromă, care provin din medii foarte sărace. Considerăm un progres faptul că am putut schimba mentalităţi, că aceşti copii vin la şcoală. Numai la clasa pregătitoare avem 30 de copii. Ne-am implicat foarte mult, alături de Primăria Roman, pentru a-i transporta pe copii la şcoală şi înapoi. Colegii mei fac un efort deosebit, ţin ore suplimentare, dar acestea sunt posibilităţile elevilor. La simularea de la română, trei copii au luat nota 5, ceea ce înseamnă mult pentru aceşti copii. Pentru noi este foarte important ca ei să se formeze la un nivel minim de cerinţe. Încercăm să-i încurajăm pe copii să nu abandoneze şcoala şi să-i facem pe părinţi să înţeleagă câte oportunităţi le vor da studiile făcute”, a explicat profesorul Leonard Vacaru, directorul Colegiului Tehnic „Danubiana” din Roman.
Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol