Preoții vor folosi școlile abandonate

Duminica Ortodoxiei va fi sărbătorită la Roman
Viitorii preoţi şi cântăreţi se pregătesc de examen
Interzicerea nunţilor sâmbăta, lămurită de Biserică

Școlile din satele în care nu mai sînt elevi vor fi utilizate de parohii. Măsura este o consecință a protocolului semnat între Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Patriarhia Română și Ministerul Administrației și Internelor. Acordul va permite atît o implicare mai activă a preoților în activitățile educative și sociale, cît și conservarea școlilor dezafectate.

 

 

Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Patriarhia Română și Ministerul Administrației și Internelor au semnat, marți, 24 aprilie, un protocol pentru utilizarea în interesul elevilor a școlilor închise prin comasare. Conform reprezentanților Patriarhiei Române, acordul va permite atît o implicare mai activă a preoților în activitățile educative și sociale, cît și conservarea școlilor dezafectate pentru vremuri mai bune.

În cadrul acestui acord, Ministerul Educației va sprijini activitățile ce vor avea loc în spațiile respective și chiar va încerca să motiveze cadrele didactice care, benevol, vor desfășura, acolo, activități cu copiii, în timp ce Ministerul Administraței și Internelor va trimite prefecții în teritoriu pentru a discuta cu reprezentanții administrațiilor locale pentru aplicarea acestui protocol.
Protocol fără obiect de activitate, la Bahna

 

Protocolul încheiat între Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Patriarhia Română și Ministerul Administrației și Internelor este privit cu scepticism de autoritățile locale și de directorii școlilor din mediul rural. În comuna Bahna, de exemplu, patru unități școlare din satele Arămești, Broșteni, Liliac și Urzici și-au închis porțile rînd pe rînd, din cauza scăderii numărului de copii. Clădirile au rămas în conservare, fără ca autoritățile locale să mai poată face, din lipsă de bani, lucrări de întreținere asupra acestora. Organizarea de activități educative și sociale în aceste școli presupune din partea autorităților investiții uriașe, mai ales că aceste clădiri se află într-o stare avansată de degradare.

„Cele patru școli în care nu se mai desfășoară procesul de învățămînt – Arămești, Broșteni, Liliac și Urzici – nu mai pot fi folosite. În plus, cu excepția satului Urzici, în celelalte nu mai sînt copii. Nu văd justificată o cheltuială atît de mare, în condițiile în care în comuna Bahna există mai multe biserici decît sate, iar aceste activități educative și sociale pot fi desfășurate în cadrul parohiilor”, a spus profesorul Gheorghe Neghină, directorul Școlii Bahna. Acesta își arată îngrijorarea în legătură cu viitorul celor două școli care mai funcționează în comună, din Bahna și Izvoare. „În 5-6 ani, activitatea școlară de la Bahna și Izvoare se va restrînge într-un singur corp de școală”, a precizat directorul școlii.

Dacă termenii protocolul includ implicarea financiară a parohiilor în aceste acțiuni, preoții nu sînt entuziasmați de parteneriat. „Noi nu avem putere financiară să refacem aceste școli”, spune părintele Marian Niculae din Bahna.

 

Primarii caută alte destinații pentru școlile părăsite

 

Destinația unităților școlare care au fost desființate din comunele Romanului preocupă într-o mare măsură autoritățile locale. Acestea au încercat să găsească soluții pentru a da destinații noi acestor clădiri care, neîntreținute, devin ruinele comunei. În comuna Ruginoasa a fost desființată școala din satul Bozieni, iar activitatea Școlii Ruginoasa a fost restrînsă, rămînînd fără elevi.

„Am vrut să fac două centre sociale, dar am fost descurajat de cîte aprobări mi s-au cerut. Este greu de înțeles cum administrația locală repară și întreține școlile, dar nu poate să se folosească  de ele cînd acestea sînt desființate”, a declarat Nicu Chirilă, primarul comunei Ruginoasa.

O situație asemănătoare are loc și în comuna Dulcești, unde școlile din satele Brițcani, Cîrlig, Corhana, Poiana și Roșiori au fost desființate. „În școala de Roșiori am vrut să facem un azil de bătrîni. Dacă vom obține aprobările necesare, atunci această clădire ar putea căpăta o destinație utilă”, a precizat Constantin Foltea, primarul comunei Dulcești.

Dacă în satele menționate nu s-a găsit o soluție pentru a da o destinație utilă fostelor școli în care au învățat actualii oamenii politici, școala din satul Izvoru, comuna Ion Creangă, va fi transformată în post de poliție.

„Întocmim documentele pentru amenjarea, în fosta școală din Izvoru, a unui post de poliție. De fapt, este vorba de mutarea postului de poliție de la Oniceni, care se face pentru a eficientiza activitatea acestuia. Postul de poliție va funcționa alături de un punct sanitar”, a spus Petru Prichici, primarul comunei Ion Creangă.

 

Idei nobile, misiune imposibilă

 

Obiectivul general al protocolului încheiat constă în formarea tinerilor în spiritul valorilor creștine, promovînd cultura națională și universală și stimulînd dialogul intercultural și interconfesional.

Apoi, educarea în spiritul demnității, înțelegerii și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, formarea deprinderilor și atitudinilor socio-morale și spirituale ale elevilor, dezvoltarea unor comportamente și atitudini pozitive ale elevilor față de școală și față de semeni, dezvoltarea conștiinței comunitar-ecleziale a elevilor, cultivarea valorilor solidarității și comuniunii între semeni, în rîndul tinerilor și scăderea nivelului de toleranță față de pseudo-valori și față de abandonul școlar sînt alte obiective ale acestui protocol.

Protocolul a fost încheiat pe o perioadă de trei ani, cu posibilitate de prelungire.

Dispoziția ministrului de Interne a ajuns în teritoriu joi. „Prefectura, împreună cu reprezentanții Inspectoratului Școlar al Județului Neamț, cu cei ai centrelor eparhiale și cu primarii localităților în care sînt  unități școlare care au fost închise vor identifica mijloacele și căile de aplicare a obiectivelor acestui proiect, realizat în beneficiul copiilor. Domnul prefect va merge personal în teren pentru a discuta cu cei implicați. Considerăm că acest proiect este bine-venit pentru copiii din mediul rural”, a afirmat Amalia Penu, purtătorul de cuvînt al Prefecturii Neamț.


COMENTARII

WORDPRESS: 0