Orașul Roman, salvat de Cetatea de la Gîdinți

Autorităţile locale asigură Casa Celibidache împotriva cutremurelor
Școala „doctorului cărămidă” așteaptă investitori
Corpul B al Școlii Cotu Vameș, în conservare

Vestigiile Cetății Noi a Romanului, ridicată de Ștefan cel Mare în 1466, sînt acoperite cu pămînt și vegetație forestieră. Deși cetatea este reconstruită din punct de vedere științific, realizarea unui proiect de conservare și valorificare a elementelor acestei fortificații presupune interes și curaj.

 

 

Unul dintre monumentele României lăsat să moară din nepăsare și ignoranță este Cetatea Nouă a Romanului. Situată la cinci kilometri est de Roman, la Gîdinți, pe malul stîng al Siretului, în apropierea confluenței cu Moldova, cetatea, construită în întregime de Ștefan cel Mare, zace sub pămînt, apărată de un „zid” de vegetație forestieră, lăsat „strategic” să crească, nu împotriva cotropitorilor turci, ci, paradoxal, tocmai a românilor zilelor noastre. La ruinarea acestui monument sînt părtași cu bună știință și acei care au responsabilitatea de a-l proteja și pune în valoare. Autoritățile locale acuză lipsa unui buget care să permită conservarea și valorificarea cetății, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Național (DJCCPN) Neamț invocă lipsa specialiștilor, iar reprezentanții Ministerului Culturii împart banii publici după criterii pentru care, dacă ar mai trăi Ștefan cel Mare, ar plăti mult mai scump decît cu pierderea „scaunului”.

 

„Nu există interes de la județ”

 

Cetatea Nouă a Romanului de la Gîdinți a fost ridicată în scop defensiv, în 1466, de Ștefan cel Mare, fiind singura cetate ce nu s-a ridicat, conform tradiției și practicii medievale, pe locuri dominante, greu accesibile. „Științific, cercetările privind Cetatea Nouă a Romanului sînt definitivate. Avem toate datele pentru ca Cetatea Nouă a Romanului să fie restaurată”, spune profesorul Vasile Ursachi, fost director al Muzeului de Istorie din Roman, doctor în științe istorice.

Cu zece ani în urmă, cînd satul Gîdinți aparținea de comuna Sagna, s-a făcut un proiect de restaurare a cetății, în vremea în care ministru al Culturii era Răzvan Theodorescu, la care s-a arătat interesat să participe primarul municipiului Roman din acea vreme, Dan Ioan Cărpușor. Reușita acestui proiect i-ar fi adus un important capital de imagine, dar evenimentele ulterioare au schimbat prioritățile. „Am făcut un proiect de restaurare, cu zece ani în urmă. Atunci s-a alăturat și primarul Cărpușor. Cînd satul Gîdinți s-a desprins din comuna Sagna, devenind comună autonomă, interesul Primăriei Roman pentru punerea în valoare a Cetății a scăzut. Acum se pare că este mai greu să cooptăm administrația publică de la Roman, pentru că este subordonată celei de la județ. Iar la județ, Romanul nu intră în sfera activităților lor sub raport cultural”, spune Vasile Ursachi.

Pentru ca Cetatea de la Gîdinți să nu cadă pradă localnicilor, autoritățile locale au decis să acopere cu pămînt conturul zidurilor. „Am pus o placă de beton deasupra zidurilor, pentru a preîntîmpina furtul de piatră, făcut de cetățeni, care au risipit părți din zidurile aflate la suprafață, construind fîntîni din pietrele cetății. Zidurile fortificației erau încă în picioare la începutul secolului XIX-lea. Boierul Lupu Bogdan, proprietar pe pămînturile din Gîdinți, a vîndut piatra Episcopiei Romanului, din ordinul episcopului Gherasim, distrugînd aproape în întregime această cetate. Piatra a fost folosită pentru construirea zidurilor de incintă ale Episcopiei”, a spus profesorul Vasile Ursachi.

 

Cetatea Nouă a Romanului este restaurată doar științific

 

Dacă, din punct de vedere științific, Cetatea Nouă a Romanului este reconstruită, sub aspect investițional mai trebuie să aștepte. „Acest proiect implică, înainte de bani, voință și curaj. Atunci cînd am întocmit proiectul de restaurare, am apelat la arhitecți și ingineri, specialiști în domeniu, pentru a vedea cum ar putea fi conservată și valorificată Cetatea Nouă a Romanului. Au existat mai multe variante, între acestea chiar aducerea zidurilor pînă la înălțimea la care au fost construite. Cetatea a fost ridicată cu piatră din zona Hîrlăului, pe care Ștefan a adus-o de acolo cu carele. Dacă nu va fi posibilă folosirea de piatră de rîu, se poate recurge și la alt tip de piatră. În fond, nu o să se mai tragă în cetate cu tunurile”, spune Vasile Ursachi.

Refacerea Cetății de la Gîdinți nu poate fi făcută fără să se aibă în vedere amenajările dimprejurul acesteia. „Pentru a atrage turiștii în tot timpul anului, trebuie valorificat și terenul din jurul cetății. S-ar putea amenaja o pîrtie de schi și un hotel, o linie de tren pe marginea apei, mai cu seamă că cetatea se află la confluența Moldovei cu Siretul”, crede fostul director al Muzeului de Istorie din Roman.

Deși spune că nu se poate implica direct în elaborarea unui proiect coerent de conservare și valorificare, reprezentanții DJCCPN Neamț sînt de părere că numai un parteneriat între instituții ar repune în valoare Cetatea de la Gîdinți. „Nu avem posibilitatea să întocmim proiecte pentru restaurarea unor monumente, pentru că nu mai avem specialiști. Singurul lucru cu care putem ajuta sînt avizele necesare pentru întocmirea unui astfel de proiect”, a spus directorul DJCCPN Neamț, Adrian AluiGheorghe.

Primarul comunei Gîdinți este, însă, de altă părere. „Nu vom avea niciodată fonduri la buget cît să refacem Cetatea Nouă a Romanului și să o redăm circuitului turistic. Cît privește accesarea de fonduri europene, depinde ce culoare politică au autoritățile locale”, a spus Vasile Băbuță, primarul comunei Gîdinți.

 

Vestigiile cetății medievale, „mîncate” de vegetația forestieră

 

Lecția de istorie pe viu se limitează doar la „păreri de rău” pentru o comoară culturală ce reprezintă o sursă importantă de imagine și profit. Cea mai vehiculată legendă legată de cetatea de la Gîdinți se referă la faptul că beciurile și galeriile subterane ale Romanului asigurau legătura directă între Episcopie și Cetatea Nouă a Romanului. „În secolul al XVIII-lea s-a construit, la Episcopie, un beci mare, impresionant. Avea două rînduri de trepte, ce dădeau impresia de mare adîncime. Avea direcția spre Cetatea Nouă, de aceea s-a lansat legenda că ar fi în legătură cu cetatea nouă”, a mai spus Vasile Ursachi.

Imaginea actuală a fortificației de la Gîdinți pare desprinsă dintr-un film de groază. Vestigiile cetății medievale se află sub pămînt. Dacă vrei să faci o incursiune pe zidurile fortului, cel mai indicat este iarna, altfel, vara, din vegetația lemnoasă înfrunzită nu te mai scoate nici mama lui Ștefan cel Mare. Un singur element te mai face să retrăiești istoria acelui timp: zgomotul produs de descărcarea armelor de foc de lîngă poligonul de tragere aflat peste drum de Cetatea Nouă a Romanului.


COMENTARII

WORDPRESS: 0