Momentul adevărului la ISJ Neamț

Reforma din sistem presupune reduceri de norme, deci de locuri de muncă. Inspectorul general al ISJ Neamţ, profesor doctor Viorel Stan (foto), doreşte performanţă şi eficienţă, dar şi costuri minime. 

Tensiunea din cancelarii a atins cote maxime, fiind pusă problema eficientizării actului educaţional, dar şi a costurilor sociale minime. Când sunt programate disponibilizări, concursuri pentru confirmarea pe post a directorilor şi inspectorilor şcolari, un interviu cu inspectorul şcolar general profesor doctor Viorel Stan are rolul de a oferi informaţii corecte şi directe despre realităţile din şcolile nemţene. 

Reporter: Ce dimensiuni are „armata” generalului Stan, care este numărul celor implicaţi în actul didactic în judeţul Neamţ?

Viorel Stan: Mulţumesc Ziarului de Roman pentru interesul manifestat constant faţă de problemele reale identificate în zona învăţământului nemţean, respectiv romaşcan. Într-adevăr, Inspectoratul Școlar Judeţean (ISJ) Neamţ este cea mai mare instituţie din judeţ, având, la 1 ianuarie 2015, aproximativ 8.000 de angajaţi. Aceştia îşi desfăşoară activitatea în mai multe zone de interes, fiind distribuiţi, spre exemplu, funcţie de zona de finanţare: finanţare de la Consiliul Local, finanţare de la Consiliul Judeţean, finanţare MECȘ, respectiv angajaţi ai ISJ. În funcţie de zona de activitate, vorbim despre aproximativ 5.400 de cadre didactice, aproximativ 900 – didactic auxiliar, 1.600 – personal nedidactic.

R.: Ce şcoli au mari probleme de încadrare în bugetul alocat salarizării, din ce motive şi ce soluţii punctuale aţi identificat împreună cu directorii?

V.S.: Problemele legate de bugetarea acestor norme sunt în zona finanţării prin Consiliul Local, unde vorbim de o depăşire a numărului de norme de aproximativ 350. Judeţul Neamţ trebuie să aibă 7.064 norme finanţate de la Consiliul Local pentru anul şcolar 2014 – 2015. Reducerea numărului de norme se poate realiza prin diferite metode, toate acestea stând la dispoziţia domnilor directori, singurii care pot lua măsuri în acest sens, ei fiind, în raport cu instituţiile şcolare, ordonatori principali de credite. De altfel, angajaţii semnează contractul de muncă alături de directorul unităţii şcolare, care este singurul angajator.

Încadrarea în numărul de norme este obligatorie şi este componentă a tuturor actelor normative care stabilesc funcţionarea sistemului naţional de învăţământ (inclusiv Legea 1/2011).

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2015, Legea nr. 186/2014, respectiv prin Anexele nr. 5 şi nr. 6, se prevede încadrarea în cheltuielile cu salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale în bani stabilite prin lege, precum şi a contribuţiilor aferente acestora la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi a celor de învăţământ special.

Volumul masei bugetare alocat fiecărei unităţi de învăţământ este determinat, prin finanţarea „per capita”, de numărul de elevi, zona de reşedinţă a unităţii de învăţământ (judeţul Neamţ se află în zona 6 din acest punct de vedere), precum şi de tipul unităţii de învăţământ (nivelul şcolii, tipul liceului etc.).

Conform Legii bugetului, alocaţia bugetară nu poate fi depăşită pentru un an financiar, ştiindu-se faptul că s-a enunţat imposibilitatea rectificărilor bugetare pentru alocări salariale.

În judeţul Neamţ, puţine sunt unităţile de învăţămînt care se încadrează în numărul de norme alocate, cât şi a bugetului alocat.

Pentru toate unităţile de învăţământ finanţate la Consiliul Local s-a emis o nouă filă de normare, care asigură încadrarea în normarea pe judeţ.

R.: Dacă răspunderea directă de încadrare în bugetul pentru 2015 este a directorilor de şcoli, ce soluţie teoretică are o instituţie ca Școala „Vasile Alecsandri”, acolo unde performanţa şcolară este atinsă prin efortul unor cadre didactice cu mare experienţă, deci, vechime şi grade profesionale, adică salarii ce fac greu de susţinut un buget?

V.S.: Directorii unităţilor şcolare au avut posibilitatea identificării căilor şi mijloacelor care să ducă la încadrarea în norma bugetară, căi şi mijloace care nu se concretizează doar în disponibilizarea de personal.

Dialogul între conducerile şcolilor şi conducerea Inspectoratului Școlar a fost permanent şi în beneficiul unităţilor şcolare, pentru a identifica soluţii cu cel mai mic impact social.

Valoarea cuantumului în cadrul finanţării per elev este destul de mare, dar nu rezolvă multe din problemele reale ale şcolii. Ea a fost mărită la începutul acestui an financiar cu 10%, dar sperăm într-o mărire mai substanţială într-o următoare etapă. În felul acesta, am putea rezolva şi problema din acele unităţi şcolare în care, chiar dacă am rezolvat problema încadrării în norme, nu putem rezolva problema încadrării în masa bugetară alocată.

Cu toate acestea, insist asupra faptului că este momentul adevărului, moment în care directorii unităţilor şcolare trebuie să facă dovada că sunt manageri ai instituţiilor de învăţământ, şi nu administratori, asumându-ţi responsabilităţile stabilite de lege, de a manageria activitatea instructiv-educativă din şcoală, asigurând siguranţa şi integritatea elevilor, a cadrelor didactice şi a întregului personal didactic şi nedidactic.

Realităţile învăţământului românesc arată clar că este necesară o finanţare mai substanţială care, în condiţiile actuale economice, poate fi asigurată şi prin implicarea comunităţii locale, prin proiecte locale cu finanţare europeană.

De altfel, Guvernul României va finanţa 26 unităţi de învăţământ din judeţul Neamţ – care nu au, până la această oră, autorizaţie sanitară -, transformându-le în unităţi de învăţământ de nivel european în ceea ce priveşte construcţia propriu-zisă, cât şi dotările şi baza materială. Din acestea, aproximativ zece unităţi sunt din zona Roman.

R.: Cum vede inspectorul general şcolar, profesor doctor cu rezultate excepţionale, soluţionată problema calităţii actului didactic în mediul rural, acolo unde, preponderent, sunt profesori debutanţi ori cu mai puţină experienţă, populaţia şcolară este în descreştere, iar interesul pentru studiu este limitat?

V.S.: Calitatea actului educaţional este determinată atât de valoarea colectivului de cadre didactice, cât şi de deschiderea spre învăţare a elevilor din unitatea respectivă.

Este o imagine falsă, precum că în mediul rural ar exista mai mulţi profesori debutanţi sau profesori necalificaţi; există o distribuţie gaussiana, cu un maxim în zona cadrelor didactice de vârstă mijlocie, cu o profundă pregătire profesională şi ştiinţifico-metodică, ceea ce se constituie în premisele unui învăţământ de calitate. Nu aici este problema. Problema rezidă în faptul că nu în toate unităţile şcolare sunt asigurate condiţiile logistice pentru asigurarea unui act educaţional de calitate. Sperăm că noul program al Guvernului României va aduce şcoala rurală nemţeană la standardele educaţionale europene. Interesul pentru studiu poate fi stimulat şi de un mediu educaţional propice, la care ai mei colegi, cadre didactice din mediul rural, ştiu să-şi aducă contribuţia definitorie.

R.: Câte ore de religie se predau la şcoli generale, gimnazii şi licee, câţi profesori de religie şi câţi preoţi predau în judeţ, cum se completează norma didactică – excepţii şi cazuri sistematice -, care este salarizarea minimă, maximă, medie?

V.S.: Cunosc interesul pe care mass-media, în special, dar şi opinia publică, în general, îl are, în acest moment, legat de obiectul Religie în unităţile de învăţământ. Să definim cadrul general. În anul şcolar 2014 – 2015, în judeţul Neamţ există 132 unităţi şcolare, de la învăţământul preprimar până la cel liceal şi, eventual, postliceal, cu 78.378 elevi. În curriculum este prevăzută o oră de religie în învăţământul primar / gimnazial / liceal pe săptămână, care poate fi predată de profesori de religie sau preoţi (absolvenţi de învăţământ universitar cu modul psihopedagogic asimilat).

În judeţul Neamţ, în anul şcolar 2014 – 2015, avem 176,96 norme de religie ocupate de 119 profesori de religie titulari, 30 profesori de religie preoţi şi 102 profesori de religie suplinitori.

Problema predării religiei în şcoală este, în acest moment, la Inspectoratul Școlar Judeţean Neamţ, abordată în conformitate cu Hotărârea Curţii Constituţionale. În această etapă, inventariem la nivelul unităţilor şcolare numărul de opţiuni (numărul elevilor care optează pentru participarea la ora de religie), respectiv opţiunile pentru alte forme echivalente. Pe baza acestor opţiuni, vom reconstiutui numărul normelor pentru fiecare unitate şcolară, formând, astfel, portofoliul obiectului Religie la nivelul judeţului.

Salarizarea cadrelor didactice pentru obiectul Religie nu este una specială, salarizându-se în mod identic cu orice alt cadru didactic, indiferent de obiectul predat, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

R.: În cazul în care adaptarea personalului la buget nu produce decât cel mult 300 de victime – şomaj sau reduceri de norme -, ce categorii, persoane sau şcoli, ca profil de exemplificare, credeţi că se vor încadra în aceste măsuri şi care vă sunt raporturile cu sindicatele, din acest punct de vedere?

V.S.: În judeţul Neamţ se pune problema majoră a încadrării în numărul de norme (7.064 norme) pentru unităţile şcolare finanţate de la Consiliul local şi 460 de norme pentru unităţile şcolare finanţate de la Consiliul Judeţean. Depăşirea de norme este majoră, dar realizarea încadrării în numărul de norme se poate rezolva nu neapărat prin reducerea de personal.

Sunt unităţi şcolare (şi multe) care nu înregistrează aceste depăşiri de norme, cazurile extreme sunt foarte puţine. Sunt unităţi şcolare la care rezolvarea acestei probleme s-a realizat fără tulburări sociale majore.

Sunt absolut convins că, la 1 septembrie 2015, judeţul Neamţ se va încadra în numărul de norme alocate. Specificăm faptul că nu există depăşiri de norme pentru unităţile şcolare finanţate de la Consiliul Judeţean.

Sindicatul Liber din Învăţământ – Neamţ se constituie într-un partener de dialog, cautând împreună, printr-o conlucrare permanentă, cele mai bune soluţii pentru eficientizarea procesului de învăţământ.

De altfel, chiar în acest moment, aşteptăm Ordinul de ministru care să legifereze modalitatea de transfer pentru personalul didactic şi nedidactic între unităţile şcolare, ordin de ministru care este rezultatul negocierilor realizate la nivel central între conducerea ministerului şi conducerile celor două mari federeaţii sindicale din învăţământ, Sindicatul Liber din Învăţământ şi Inspectoratul Școlar Judeţean Neamţ făcând propuneri concrete, propuneri rezultate din dialogul celor două părţi.

R.: Veţi participa la concursul organizat de MECS?

V.S: Da, funcţia de inspector şcolar general este o funcţie de mare responsabilitate, iar prezenţa mea în această funcţie mă onorează, dar mă şi obligă. Respectul pe care îl am faţă de toţi angajaţii din învăţământ mă responsabilizează printr-o abordare matură a tuturor problematicilor punctual apărute, cu încercarea, sper eu reuşită, a detaşării de orice implicaţie politică. Concursul pentru inspectori şcolari generali mi se pare a fi unul dintre cele mai serioase evaluări, iar responsabilitatea pregătirii acestui concurs apasă prin greutatea problemelor din teoria şi practica managerial educaţională. Dincolo de participarea mea posibilă la acest concurs, am obligaţia organizării etapei de informare a publicului şi de organizare a înscrierii tuturor celor interesaţi, astfel încât să fie respectat cadrul legal şi transparenţa.

De altfel, suntem în această etapă, în organizarea a celei de a 8-a sesiuni de admitere în Corpul Naţional de Experţi în Management Educaţional, respectiv în etapa de înscriere on-line a tuturor celor interesaţi (10 – 22 februarie 2015), admitere finalizată prin publicarea rezultatelor finale pe 26 martie 2015. Până acum s-au organizat şapte sesiuni de admitere, existând în judeţul Neamţ 495 de experţi educaţionali admişi şi înregistraţi în Registrul Naţional al Experţilor în Management Educaţional. Pentru sesiunea actuală, judeţului Neamţ i-au fost alocate 20 de locuri. Participarea la concursul pentru inspector şcolar general este condiţionată de apartenenţa candidatului la Corpul de Experţi în Management Educaţional şi de îndeplinirea celorlalte criterii.