Elevii de la Colegiul Tehnic „Petru Poni” s-au întâlnit cu preşedintele filialei Roman a Asociaţiei Veteranilor de Război, sublocotenent în rezervă Gheorghe Bîrjoveanu. Acesta a prezentat elevilor momente din istoria românilor, la împlinirea a 70 de ani de la încetarea celui de-al doilea război mondial.
Veteranii de război vor sărbători miercuri, 29 aprilie, 70 de ani de la încetarea celui de-al doilea război mondial şi Ziua Veteranilor de Război. Pentru a marca acest moment, Guvernul a declarat 2015 „Anul Veteranilor de Război”, decizia fiind luată la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, având în vedere contribuţia majoră a Armatei Române la încheierea celui de-al doilea război mondial.
În această zi, la Monumentul Eroilor din Cimitirul „Eternitatea” este programat un ceremonial militar şi religios, în memoria militarilor români căzuţi pe câmpurile de luptă, prilej cu care participanţii îşi vor exprima gratitudinea pentru veteranii care şi-au sacrificat familii, activităţi şi proprietăţi pentru ca noi să trăim liberi.
„Trebuie să-i cinstim zi de zi pe veteranii de război, pentru că nu sunt nemuritori”
Preşedintele filialei Roman a Asociaţiei Veteranilor de Război, sublocotenent în rezervă Gheorghe Bîrjoveanu, s-a întâlnit marţi, 28 aprilie, cu elevii şi profesorii de la Colegiul Tehnic „Petru Poni”. Participanţii la întâlnirea găzduită de sala de festivităţi a liceului au ascultat, cu încântare şi atenţie, amintirile depănate de veteranul care a cunoscut ororile celui de-al doilea război mondial, cu 70 de ani în urmă. „Într-o lume modernă, în care valorile se schimbă permanent, ne-am făcut puţin timp pentru a aduce un omagiu celor care şi-au sacrificat viaţa pentru ceea ce înseamnă integritate naţională, libertate şi pentru toate valorile de care ne bucurăm astăzi. Aceşti eroi nu s-au gândit atunci când şi-au pus viaţa în pericol la ce vor câştiga în mod direct, ci la ceea ce vor lăsa urmaşilor lor”, a spus, în deschiderea întâlnirii, profesor Cristian Ilie, director adjunct la Colegiul Tehnic „Petru Poni”.
Profesoara de istorie Monica Pescaru a vorbit elevilor despre evenimentul aniversat.
„Ziua Veteranilor de Război trebuie marcată aşa cum se cuvine, pentru că aceşti oameni sunt din ce în ce mai puţini. Şi tocmai pentru că se împuţinează, trebuie să le cunoaştem experienţa lor de viaţă, să-i respectăm şi să-i preţuim pe cei care dau substanţă cuvântului erou. Ei ne pot da o adevărată lecţie de iubire de ţară, de patriotism dovedit pe câmpurile de luptă în cele mai crâncene momente ale istoriei. Trebuie să ne cunoaştem istoria aşa cum a fost ea, netrunchiată, neinterpretată, aşa cum a fost trăită de aceşti bravi români. Nu trebuie să vină 29 aprilie, Ziua Eroilor, pentru a ne aduce aminte de ei, ci trebuie să-i cinstim zi de zi, pentru că nu sunt nemuritori. Trebuie să conştientizăm că, fără valori adevărate, nu putem trăi prezentul şi nu putem construi un viitor sănătos”, a spus profesoara Monica Pescaru.
Pe urmele unui veteran romaşcan
Gheorghe Bîrjoveanu este unul dintre puţinii veterani de război pe care îi mai are în viaţă oraşul.
„Noi, românii, am luptat în trei războaie – războiul de independenţă, primul şi al doilea război mondial. Armata Română a câştigat cele mai importante redute: Plevna, Griviţa, Smârdan. După încheierea păcii, România a devenit o ţară independentă. În primul război mondial, România a intrat în război de partea Antantei, luptând pentru întregirea neamului românesc şi formarea României mari. În luptele de la Mărăşeşti, 300 de soldaţi au căzut la datorie fără ca duşmanul să poată străpunge frontul. Participarea României la cel de-al doilea război mondial s-a caracterizat prin două campanii: cea din est, pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei, pierdută, şi cea din vest, pentru eliberarea Transilvaniei, câştigată. În aceste confruntări au murit mulţi români pe câmpurile de luptă, iar cei care mai pot povesti astăzi sunt din ce în ce mai puţini. În Roman, suntem puţin peste 50 de veterani din al doilea război mondial”, a spus Gheorghe Bîrjoveanu, care aniversează, în acest an, 71 de ani de la ordinul de înrolare în armată.
Bătrânul a adunat, cu demnitate, în cele nouă decenii de existenţă, o experienţă bogată, din care nu au lipsit gustul liberării, frumuseţea meseriei de dascăl şi bucuria de a fi părinte.
Reîntors acasă, în 1945, Gheorghe Bîrjoveanu a continuat liceul. Munca la catedră i s-a părut cea mai potrivită alegere. A fost învăţător, apoi profesor de matematică în mai multe localităţi nemţene: Borleşti-Tazlău, Bahna, Onişcani, Gâdinţi şi la Şcoala Specială din Roman, de unde a ieşit la pensie, în 1991. Gheorghe Bîrjoveanu a iubit copiii. Are o fată, economist la Piatra Neamţ, şi un băiat, inginer la Craiova.
Se laudă şi cu cei de-acasă, dar şi cu cei cărora le-a fost dascăl:
„Eu a trebuit să iau mai întâi arma în mână şi apoi cartea. Elevii mei au avut alte opţiuni. Când erau cu oile pe câmp, aveau întotdeauna o carte în buzunar. Astăzi sunt oameni mari, dar nu au uitat de unde au plecat”, a spus bătrânul nonagenar.









Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol