Comunitatea din Văleni sărbătorește, în acest an, 500 de la atestarea documentară a bisericii satului, ridicată la 1519 de boierul Cozma Șarpe, biserică ce poartă hramul „Sfinții 40 de Mucenici”, sărbătorit sâmbătă, 9 martie.
Cu ocazia sărbătorii din Parohia Văleni, luni, 11 martie, la Muzeul de Istorie din Roman a avut loc vernisarea unei expoziții temporare și simpozionul: „Memoria locului – satul Văleni”. Evenimentul a fost organizat de Parohia Văleni, în contextul Anului omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari), dar și cu prilejul împlinirii a 500 de ani de atestare documentară a bisericii acestei parohii, precizează reprezentanții Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
Lucrările simpozionului au fost deschise de Adrian Ciobanu, șef de secție la Muzeul de Istorie Roman, care a vernisat expoziția temporară de obiecte religioase aflate în patrimoniul bisericii din Văleni, Protopopiatul Roman – Sfinte Evanghelii ferecate în argint, sfinte cruci din lemn sculptat, obiecte liturgice, cărți de cult, un clopot, veșminte vechi.
Muzeograf Iulia Butnaru a relatat aspecte referitoare la importanța pe care satul Văleni o are pentru istoria locală, aducând numeroase mărturii despre cultura și civilizația existente în acest spațiu, despre implicarea cercetătorilor în reliefarea aspectelor care îi dau identitate și despre proiectele care au ca obiectiv popularizarea patrimoniului local nemțean, amintind despre flora Parcului Dendrologic și diversitatea speciilor regăsite aici, siturile arheologice „la Țarini” (satul David) și „la Morișca” (satul Văleni), precum și importanța ansamblului ecleziastic cu hramul „Sfinții Patruzeci de Mucenici”.
Preotul paroh Gheorghe Ouatu a susținut o prelegere intitulată „Rolul Bisericii și al preotului în viața de fiecare zi a comunității locale din satul Văleni”, în cadrul căreia au fost evocați cei mai cunoscuți preoți care de-a lungul timpului au slujit în biserica satului, așezată sub ocrotirea sfinților patruzeci de mucenici, și despre rolul lor determinant în viața satului. Au fost aduse mărturii inedite privind implicarea preoților în activități culturale și sociale, fiind creionat profilul lor de slujitori, educatori și îndrumători în comunitatea credincioșilor. Totodată, a fost analizată comparativ viața locuitorilor din Văleni și preocupările lor actuale cu ale celor care de-a lungul timpului au asigurat continuitatea tradițiilor specifice acestor meleaguri. De asemenea, au fost prezentate imagini ale lăcașului de cult din satul Văleni, ridicat în anul 1519 de postelnicul Cozma Șarpe, care datorită vechimii sale, pe lângă importanța liturgică și ecleziastică, a dobândit și valoare de monument, dar și informații despre turnul-clopotniță construit între anii 1878 – 1879.
Biserica din Văleni, cu hramul „Sfinţii 40 de Mucenici” a fost declarată, monument istoric. Biserica a fost ridicată în anul 1519, de boierul Cozma Șarpe, în stilul monumentelor religioase din vremea lui Ștefan cel Mare. Pe pisania păstrată deasupra intrării scrie: „Cu voia lui Dumnezeu, eu, robul lui Dumnezeu, Cozma Șarpe postelnic a zidit hram la curtea din Șcheia, întru numele Sfinţilor celor 40 de Mucenici din Sevastia, pe vremea binecredinciosului Domn Io Ștefan Voievod, şi s-a început a zidi la 7027 (1519) luna lui martie 30 şi s-a săvârşit în acelaşi an, luna iunie 22”. În turnul bisericii se află unul dintre cele mai vechi ceasuri din țară.
Între anii 1878 – 1879, Ecaterina Văleanca, proprietara moşiei, a construit un zid de incintă în jurul bisericii, cu o clopotniţă masivă deasupra intrării, conferind ansamblului aspectul unei mănăstiri întărite. Tot în aceeaşi perioadă s-a construit conacul familiei Stârcea. Documentele aflate în arhiva Primăriei Văleni susțin apartenența comunei la domeniile familiei Stârcea, familie atestată încă din anul 1411 și care apare în acte domnești ca făcând parte din Sfatul Domnesc din anii 1515, 1518, 1520 și 1522.
Prin grija boierilor Elisabeta şi Ion Stârcea, biserica a beneficiat de unele reparaţii. Biserica a fost sfinţită pentru prima oară în anul 1864, fiind resfinţită în anul 2006, odată cu finalizarea lucrărilor de consolidare şi de restaurare a bisericii. Valoarea întregului ansamblu a crescut şi prin amenajarea parcului dendrologic de către Victor Stârcea, urmaşul baronului Ion Stârcea, pe o suprafaţă de 3,5 hectare. Parcul cuprinde specii rare de arbori, printre care arborele de lalea.
Video: www.monumenteneamt.ro
Comentarii