HomeSocialSanatate

Asistența medicală din școli dă bine pe hârtie

Peste 60.000 de elevi din judeţ sunt în supravegherea a 11 medici care lucrează la cabinete de medicină şcoală. Acolo unde nu este medic şcolar, medicii de familie sunt cei care efectuează triajul epidemiologic la fiecare început de semestru.

În mod normal, fiecare şcoală ar trebui să aibă un medic sau, măcar, o asistentă care să poată acorda servicii medicale copiilor. Permanenta lipsă a banilor a făcut ca, în timp, numărul cabinetelor şcolare să se tot reducă, astfel încât puţinii medici rămaşi ar trebui să vadă, fiecare, cam 2.500 de copii, ceea ce este aproape imposibil. În acest moment, în judeţul Neamţ există doar cabinete de medicină şcolară în mediul urban, iar în mediul rural responsabilităţile acestora sunt preluate de medicii de familie. În total, există doar 11 medici de medicină şcolară, dintre care opt sunt la Piatra Neamţ şi doi la Tîrgu Neamţ. La Roman sunt mai multe dispensare, dar lipsesc medicii. Practic, pentru cele şase cabinete amenajate în şcoli şi grădiniţe, Primăria Roman a putut angaja un singur medic şi 24 de asistenţi.

Potrivit Ordonanţei nr. 162/12.11.2008, acolo unde nu există medic şcolar, asistenţa medicală desfăşurată în unităţile de învăţământ este transferată de Ministerul Sănătăţii către autorităţile publice locale şi se asigură transferuri de la bugetul de stat pentru aceste servicii. Repartizarea banilor în teritoriu, către consiliile locale, se face de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP). „Acolo unde nu există medic şcolar, medicii de familie asigură elevilor asistenţă şi triaj epidemiologic la începutul anului şcolar”, a declarat Dan Morenciu, directorul DSP Neamţ.

Părinţii, nemulţumiţi de lipsa medicilor la şcoală

Părinţii elevilor din Roman susţin că este necesară prezenţa unui medic în unitatea de învăţământ, întrucât medicii de famillie au şi alte responsabilităţi şi nu pot sta la dispoziţia şcolarilor de fiecare dată când este nevoie. „Copilul meu nu poate fi trecut pe o listă de aşteptare a medicului de familie. Săptămâna trecută, a făcut febră la şcoală, iar învăţătoarea m-a chemat să îl iau acasă. Medicul de familie nu era, în acel moment, la cabinet, pentru că are program numai după-amiaza, aşa că am fost nevoită să îl duc la spital. Nu era nimic grav, aşa că medicul pediatru i-a dat câteva medicamente şi m-a trimis acasă. Copilul ar fi trebuit să fie consultat la şcoală, dacă ar fi fost un medic, şi m-ar fi scutit de un drum degeaba”, susţine Ana Bulai, mama unui copil de nouă ani din Roman.

Activitatea personalului medico-sanitar din cabinetele de medicină şcolară nu se suprapune peste activitatea medicilor de familie. Cei de la şcoli se ocupă de vaccinări, depistarea precoce a bolilor, supravegherea focarelor şi măsuri de urgenţă, în cazul apariţiei de boli transmisibile în unităţile de învăţământ, supervizarea meniurilor din grădiniţe şi cantine şcolare şi universitare, asigurarea asistenţei medicale la competiţiile sportive şi la examenele naţionale de admitere în liceu şi bacalaureat, dar se ocupă şi de activităţi curative, precum asigurarea primului-ajutor în urgenţe, consultaţii la cerere pentru elevii cu afecţiuni acute şi supravegherea celor cu boli cronice.

Comentarii

WORDPRESS: 0