A început campania de toamnă la Agrana

Timp de 90 de zile, în fabrica de zahăr se va lucra la foc continuu. Peste 400.000 de tone de sfeclă vor fi procesate la Roman. Agrana Roman funcţionează pe profit, chiar dacă preţul zahărului este la  un minim al ultimilor ani. Pentru supravieţuirea acestui sector, reprezentanţii societăţii au făcut demersuri pentru sprijinirea cultivatorilor de sfeclă de zahăr.

Agrana Roman a început luni, 15 septembrie, campania de toamnă, campanie ce se va termina în preajma sărbătorilor de iarnă. În acest interval de timp, la fabrica de zahăr vor ajunge sute de mii de tone de sfeclă de zahăr, care vor fi procesate pentru obţinerea acestui produs indispensabil populaţiei. O parte din zahărul produs la Roman va ajunge la fabricile Coca-Cola.

La Agrana Roman va fi adusă sfeclă din judeţele Neamţ, Iaşi şi Galaţi, conform contractelor încheiate între reprezentanţii Agrana şi fermierii din cele trei judeţe. Însă, cea mai mare cantitate de sfeclă de zahăr provine din Neamţ, judeţ în care aproape 3.400 de hectare de teren arabil reprezintă cultură de sfeclă. „Am început recoltarea de pe 10 septembrie. Producţia în Neamţ este mult sporită faţă de anul trecut, e drept, nici anul trecut n-a fost unul rău pentru sfeclă. Nivelul de producţie, acolo unde am început recoltarea, este de 65-70 de tone la hectar, deci este o producţie foarte bună. Media este de 45-46 de tone la hectar în toată zona Agrana. Am observat, anul acesta, că foarte mulţi fermieri au ţinut mai bine sub control buruienile şi nu au mai avut impactul negativ de competiţie cu sfecla de zahăr în primele stadii de dezvoltare a sfeclei”, a afirmat Mihail Dimitriu, director de materie primă la Agrana România.

În doar trei zile de transport, pe platforma fabricii de zahăr au fost aduse aproximativ 12.500 de tone de sfeclă de zahăr, dar producţia totală a fost estimată la 420.000 – 430.000 de tone de sfeclă. O cantitate similară cu cea de anul trecut, dar recoltată de pe o suprafaţă cu 1.000 de hectare mai mică.

„Anul acesta, am micşorat suprafaţa contractată, pentru că producţia de zahăr în afara cotei (n.red. – cantitatea de zahăr pe care trebuie să o producă fabricile de profil din ţară, conform acordului între UE şi România) este destul de mare şi preţul este foarte scăzut. Deci, pe zahăr, în afara cotei, lucrăm în pierdere. La zahăr este o supraproducţie, în principal în Europa. Țările trebuie să respecte anumite cote, dar au fost producţii foarte mari, există stocuri şi foarte mulţi au scăzut preţul zahărului ca să-şi facă loc pentru campania care urmează. Și preţul zahărului brut a mai scăzut, fiindcă este producţie bună în Brazilia”, a explicat Mihail Dimitriu.

România are o cotă de producţie de 104.000 – 105.000 tone de zahăr, iar necesarul la nivel naţional este în jur de 500.000 de tone de zahăr.

„Dacă o luăm strict statistic şi matematic, în România nu ar trebui să scadă preţul, dar avem unul dintre cele mai scăzute preţuri, fiindcă mai sunt importuri. Acest lucru se întâmplă şi în Polonia, şi în Ungaria, presiunile sunt destul de mari. Până acum câţiva ani, se spunea că zahărul are cel mai stabil preţ, nu este volatil – cum este, spre exemplu, la cereale. Din cauza restructurării industriei zahărului şi a presiunilor care se fac în legătură cu producţiile care sunt destul de mari în Europa, preţul zahărului a devenit destul de volatil, este ca o curbă sinusoidală. Noi ne aşteptăm ca, cel târziu în 2017, lucrurile să se regleze. Putem spune că am ajuns la fundul sacului, la nivelul cel mai de jos al preţului”, a adăugat reprezentantul Agrana.

Lecţii de criză: profit mai mic şi lobby pentru fermieri

Fabrica de la Roman este cea mai importantă din ţară şi singura din cele patru care procesează sfeclă de zahăr ce poate ajunge la o capacitate de procesare de 5.500 de tone pe zi. Agrana Roman are în jur de 380 de angajaţi în timpul în campaniei şi aproximativ 240 de angajaţi permanenţi, care lucrează şi în afara campaniei. Datorită investiţiilor din ultimii trei ani, fabrica şi-a redus substanţial consumul de energie. Astfel, la Roman se produce zahăr mai ieftin acum decât în urmă cu patru ani. Anul acesta, nici borhotul rezultat în urma procesării sfeclei nu va fi o problemă. Agrana a încheiat un contract cu o altă firmă, iar lângă fabrică a fost amplasată o instalaţie de uscat borhot, care va fi pusă în funcţiune în jurul datei de 15-20 octombrie. Borhotul uscat va fi, apoi, valorificat de firma parteneră.

Mihail Dimitriu, director de materie primă în cadrul Agrana România

„Încă lucrăm pe profit, pentru că am combinat zahărul brut cu zahărul din sfeclă, nu lucrăm în aceeaşi perioadă, dar calculaţia se face pe global; însă marja de profit a scăzut considerabil. Din păcate, ca să ne menţinem pe un nivel de profitabilitate rezonabil, în 2015 va trebui să scădem preţul sfeclei. Cultivatorii de sfeclă au înţeles acest lucru, am avut mai multe întâlniri în luna iulie cu fermierii, care au informații despre ce se întâmplă pe piaţă. Dar, am făcut ceva pentru a compensa pontenţiala pierdere a fermierilor. Am convins Guvernul că trebuie să aloce subvenţii substanţiale şi subvenţii pentru anumite sectoare prioritare. Iar unul din sectoarele prioritare este sectorul zahărului, respectiv  materia primă – sfecla de zahăr. Este un calendar al subvenţiilor din 2015 până în 2020. La 1 august, s-a trimis propunerea la Bruxelles şi aşteptăm, la sfârşitul lunii septembrie, să primim aprobarea. Dacă în ultimii doi ani subvenţia a fost la hectar – datorită reajustărilor cu suprafeţe mai mari faţă de ce aveam eligibil la Uniunea Europeană -, la o valoare de 480 – 490 de euro pe hectar, începând cu 2015 va fi de 600 de euro, ajungând, în 2019 – 2020, la 650 de euro pe hectar. Demersurile pe lângă Ministerul Agriculturii le-am făcut noi, adică Patronatul Zahărului din România, Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr şi Federaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România. E una să-ţi aşezi lucrurile în aşa fel încât, după ce vor fi eliminate cotele, să faci performanţă şi să te menţii pe piaţă cu producţie autohtonă de zahăr şi alta e să renunţi total, să pui lacăt pe fabricile de zahăr şi să fii tributar întru totul importului”, a spus Mihail Dimitriu.

Pentru Agrana România şi, implicit, pentru fabrica de la Roman, perspectivele sunt pozitive. Produsele au devenit mai atractive, gama s-a diversificat, iar anul acesta au fost preluate şi fabricile Lemarco de la Urziceni şi Lieşti.