PSD a câștigat detașat alegerile, și în România, și în Neamț. În județ, PSD va avea cinci deputați și doi senatori, în timp ce PNL va avea doi deputați. Un loc de deputat și unul de senator se mai joacă la redistribuirea voturilor pe țară și mai apoi pe județe.
Rezultate finale pe județul Neamț
Camera Deputaților
Partidul Social Democrat – 52,67% (86.910 voturi)
Partidul Național Liberal – 20,25% (33.415 voturi)
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților – 4,79%
Partidul Mișcarea Populară – 4,52%
Partidul Uniunea Salvați România – 4,40 %
Sebastian Ioan Burduja (independent) – 3,89%
Partidul România Unită – 2,82%
Partidul România Mare –1,69%
Daniela Pepene (independent) – 1,23%
Alianța Noastră România – 1,01%
Ioan Spiridon (independent) – 0,54%
Partidul Noua Românie – 0,31%
Senat
Partidul Social Democrat –53,62% (88.513 voturi)
Partidul Național Liberal – 19,63% (32.413 voturi)
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților – 5,26 %
Partidul Mișcarea Populară – 4,99%
Partidul Uniunea Salvați România – 4,77%
Andrei Carabelea (independent) – 4,10%
Partidul România Unită –3,34%
Partidul România Mare – 2,17%
Alianța Noastră România – 1,24%
Partidul Noua Românie – 0,42%
UDMR – 0,41%
Urmează matematica și norocul chior
Până acum, totul a fost politică. După numărătoarea voturilor începe matematica. Pentru fiecare loc de deputat asigurat este nevoie de un procent de 12,5%. PSD ia, practic, pe curat, patru locuri și îi trimite în Parlament pe următorii: Ioan Munteanu, Dănuț Andrușcă, Ciprian Șerban și Alexandru Rotaru. PSD mai rămâne cu un procent rest de 2,67%, care merge la redistribuire.
PNL, cu 20,25%, are asigurat un mandat curat de deputat și-l trimite în Parlament pe președintele formațiunii, Mugurel Cozmanciuc. Locul al II-lea la PNL la Camera Deputaților este ocupat de Laurențiu Leoreanu, dar pentru a fi luat mandatul mai avea nevoie de 4,75% din voturi. Practic, restul de 7,75% câștigat de PNL merge la redistribuire, dar înaintea PSD, pentru că diferența de procent a PNL pentru a avea un mandat plin este mai mare. PNL mai ia un mandat, astfel, de deputat. Dacă Laurențiu Leoreanu renunță la a mai merge în Parlament, tot PNL mai ia un mandat și merge următorul de pe listă – Cătălin Drăgușanu, venit de la PSD în PNL.
Până acum, PSD are patru mandate și PNL două mandate, din totalul de opt. PSD, cu restul său de 3,62, merge la redistribuire și, practic, va avea cinci mandate de deputat.
A mai rămas un singur loc de deputat liber. Celelalte partide sau candidați independenți nu au luat peste 5%, iar voturile lor vor fi redistribuite la partide, în ordinea în care formațiunile au câștigat cele mai multe voturi la alegeri, adică, în ordine – PSD, PNL, ALDE, USR și tot așa. Un soft va împărți ultimul mandat de deputat către o formațiune.
Pentru fiecare loc de senator asigurat este nevoie de un procent de 33,3%. PSD și-a asigurat primul loc, în Senat plecând Emilia Arcan. Pentru locul al doilea – ocupat de romașcanul Dan Manoliu – PSD trebuia să ia un total de 66,66%, îi mai trebuia 13,04% din voturi. Oricum, cele câștigate peste 33% – adică 20,62% merg la redistribuire.
PNL a luat doar 19,63%, dar nu și-a asigurat un loc, așa că procentul merge la redistribuire, dar pentru că procentul PSD este mai mare – social democrații își mai asigură un mandat de senator. PNL are cel mai mare procent din ceilalți competitori, dar calculatorul va stabili repartizarea acestui mandat, fix la fel ca ultimul loc la deputați.
Comentarii
Succesuri în OPOZIŢIE, pentru că plinul ţi l-ai făcut cu vârf şi îndesat de pe spinarea amărâţilor de romşcani, DLL-ule!
Cum se vor distribui cele 464 de mandate de senatori si deputati; cum se calculeaza redistribuirea mandatelor
Romanii vor alege 464 de parlamentari duminica, iar distribuirea mandatelor va fi facuta printr-un soft special, in doua etape: mai intai la nivelul fiecarei circumscriptii, apoi la nivel national. Legea nu va permite cresterea numarului de alesi fata de cei 464, asa cum s-a intamplat in 2012, noteaza News.ro, intr-o analiza privind metoda de distribuire a mandatelor si algoritmul de redistribuire.
Sistemul de repartizare a mandatelor este identic cu cel folosit in 2008, cand scrutinul a fost tot unul pe liste. Mandatele vor fi distribuite in doua etape: prima oara la nivel de circumscriptie (judet), iar, ulterior, voturile ramase nefolosite in urma impartirii vor fi puse intr-un cos national, de unde vor fi redistribuite catre partide in functie de procentajul obtinut in prima etapa.
Prima etapa presupune stabilirea unui coeficient electoral, care este unic fiecarei circumscriptii (judet), atat pentru Camera Deputatilor, cat si pentru Senat. Acest coeficient este stabilit prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate la nivelul circumscriptiei la numarul de deputati si, respectiv, de senatori ce urmeaza sa fie alesi pentru fiecare judet, numar care a fost deja stabilit. Coeficientul electoral va fi numarul intreg, fara zecimale, care va rezulta din aceasta impartire.
Fiecarei liste a competitorilor electorali i se va repartiza atatea mandate de cate ori coeficientul electoral al circumscriptiei electorale se include in voturile valabil exprimate pentru acea lista. Atribuirea mandatelor va fi facuta, in aceasta prima etapa, de catre biroul electoral de circumscriptie, in ordinea inscrierii candidatilor pe lista.
In ceea ce ii priveste pe candidatii independenti, care participa doar la aceasta prima etapa de repartizare, la nivel de circumscriptie, ei vor castiga mandatul daca au obtinut un numar de voturi valabil exprimate cel putin egal cu coeficientul electoral.
In cazul foarte probabil in care, dupa aceasta etapa, vor ramane voturi neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, ele vor fi transmite BEC pentru o repartizare la nivel national, dintr-un „cos” in care se vor aranja in ordinea marimii, pentru fiecare competitor electoral.
Numarul voturilor astfel obtinute de fiecare partid politic, alianta politica si alianta electorala se va imparti la 1, 2, 3, 4 etc., facandu-se atatea operatii de impartire cate mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscriptiilor electorale in prima etapa. Caturile rezultate din impartire, indiferent de lista din care provin, se vor ordona descrescator. Operatiile se vor incheia cand numarul caturilor va deveni egal cu numarul de mandate neatribuite.
Va rezulta astfel un nou coeficient, de data aceasta national, care este egal cu catul cel mai mic obtinut din seria de operatii anterioare, in limita numarului de mandate neatribuite.
In aceasta etapa, mandatele ramase vor fi impartite competitorilor electorali pe baza unei noi impartiri, care sa arate de cate ori coeficientul electoral national se cuprinde in numarul total al voturilor valabil exprimate ramase neutilizate sau inferioare coeficientului de circumscriptie de la prima etapa, cea judeteana.
EXEMPLUL News.ro – Circumscriptia Alba
Intr-un exemplu simplificat, daca in circumscriptia Alba, pentru Camera Deputatilor, ar rezulta un numar de 158.000 de voturi valabil exprimate, pentru trei competitori electorali, repartizarea va avea loc astfel: se va stabili mai intai coeficientul de circumscriptie, avand in vedere ca Alba are repartizate 5 mandate de deputati. Acest coeficient este astfel 31.600 (158.000 impartit la 5).
Daca partidul A obtine din aceste 158.000 de voturi valabil exprimate 72.000, partidul B obtine 50.000, iar partidul C obtine 36.000, mandatele vor fi impartite astfel: partidul A – 2 mandate (72.000 impartit la 31.600, insemnand 2,27), partidul B – 1 mandat (50.000 impartit la 31.600, insemnand 1,58), partidul C – 1 mandat (36.000 impartit la 31.600, insemnand 1,13) .
Ramane, astfel, nerepartizat 1 mandat, din cele 5 atribuite circumscriptiei Alba. Acest mandat va fi oferit unui competitor electoral la a doua etapa, nationala. Acolo se duc voturile neutilizate. In cazul partidului A, de exemplu, voturile nefolosite sunt diferenta dintre cele 72.000 obtinute si cele 63.200 utilizate pentru cele 2 mandate de deputat, adica 8.800 de voturi. Pentru partidul B, numarul total al voturilor neutilizate este 18.400 (diferenta dintre cele 50.000 obtinute in total si cele 31.600 folosite pentru acordarea unui mandat). Acelasi proces se va face si pentru partidul C.
Continuand exemplul, la scara nationala, se va forma un cos in care vor merge toate voturile neutilizate, ale tuturor partidelor. Pentru exemplul acesta, vom considera ca in acest cos s-au strans 900.000 de voturi, dintre care 400.000 ale partidului A, 300.000 ale partidului B si 200.000 ale partidului C. Vom considera ca au ramas 5 mandate neimpartite la nivelul circumscriptiilor, care vor trebui acordate astfel in urma repartizarii din a doua etapa.
Procedura presupune obtinerea unui nou coeficient, cel national, care va fi aflat prin impartirea numarului total de voturi neutilizate ale fiecarui partid in parte, succesiv, la 1, 2, 3, 4, etc, pana la o cifra finala egala cu cea a mandatelor nerepartizate. In exemplul actual, fiecare suma va fi impartita de 5 ori. In cazul partidului A, impartirea va fi facuta astfel: 400.000 la 1, 400.000 la 2, 400.000 la 3, 400.000 la 4, 400.000 la 5. La fel se va intampla si in cazul partidului B, cu cele 300.000 de voturi neutilizate, iar apoi in cazul partidului C, cu cele 200.000 de voturi neutilizate. Caturile obtinute vor fi clasificate in ordine descrescatoare, pana la al cincilea cel mai mic (respectiv numarul de mandate ramase de distribuit). In acest exemplu, ordinea va fi 400.000, 300.000, 200.000, 150.000 si 133.333. Acesta din urma, catul cel mai mic, este coeficientul national.
Pentru impartirea celor cinci mandate, se va imparti numarul de voturi neutilizate ale fiecarui competitor electoral la coeficientul national. Partidul A va avea astfel 400.000 imparait la 133.333, care va da rezultatul 3,0, insemnand trei mandate. Partidul B va avea 300.000 impartit la 133.333, insemnand 2,25, deci 2 mandate. Partidul C va avea 200.000 impartit la 133.333, insemnand 1,5, deci un mandat.
Aceasta procedura duce astfel la impartirea a 6 mandate (Partidul A 3, Partidul B 2 si Partidul C 1), fata de cele 5 care trebuiau distribuite initial. Pe o procedura similara, in 2012 numarul parlamentarilor a ajuns la un record absolut in istoria Parlamentului. Noua lege prevede insa proceduri clare pentru ca numarul legal de mandate sa nu fie depasit.
AEP a decis ca, in situatia in care numarul de mandate este depasit aritmetic, se va elimina cel in plus de la competitorul electoral care are cele mai multe voturi neutilizate la nivel national. In cazul exemplului nostru, acesta este partidul A, cu 400.000 de voturi neutilizate dupa prima etapa de distribuire, care a obtinut 3 mandate astfel, dar va ramane cu doua. Lista finala va vedea Partidul A cu 2 mandate, Partidul B cu 2 mandate si partidul C cu un mandat), din cele 5 care trebuiau distribuite.
Daca exista o egalitate la nivel national de voturi nedistribuite sau acest criteriu este, din orice motive, insuficient, mandatul in plus va fi taiat de la competitorul electoral cu cele mai putine voturi primite la nivel national, apoi, daca este nevoie, BEC va organiza o tragere la sorti.
In final, vor exista 312 deputati, la care se adauga cei 16 ai minoritatilor, alesi la nivel national, si 136 de senatori, printre care si cei patru deputati si doi senatori, care reprezinta diaspora. Numarul total de parlamentari nu poate astfel depasi 464, fata de cei 588 alesi in 2012.
cotarla dll – sustinator de basesti penalti si udre cu 4 dosare penale ii dorim din tot sufletul sa ajunga la mititica pentru mai multe amandate ca mult a mai furat si a aruncat praf in ochii lumii cu maretele ,,realizari,, ale familiei de muls romascane