În luna februarie s-au consumat 267 incidente violente, sub media ultimelor luni. Psihologii sunt de părere că incidentele violente ascund probleme de relaționare ale copiilor.
Elevii nemțeni nu-și lasă pornirile urâte la poarta școlii. Injuriile, expresiile jignitoare, tachinările, ironiile și poreclele sunt ceva obișnuit în toate școlile din județ. Numai în luna februarie au fost consemnate, conform unui raport întocmit de Inspectoratul Școlar Județean Neamț 144 de astfel de situații, în condițiile în care raportul nu cuprinde chiar fiecare vorbă spusă în pauză sau, câteodată, chiar în timpul orelor de curs. În ceea ce privește violențele fizice, elevii nemțeni s-au mai cumințit. În luna februarie s-au înregistrat doar 67 de violențe fizice, bruscări, împingeri sau loviri. În scădere au fost și celelalte forme de violență, fiind înregistrate 14 incidente care cad sub incidența legii (furturi, tâlhării, vagabondaj sau agresiuni). În număr mare au rămas, în continuare, incidentele care denotă un comportament deviant în raport cu școala. 95 de elevi au întârziat în mod repetat la ore sau au părăsit sălile de clasă în timpul cursurilor, iar în alte 47 de situații elevii au avut un comportament ireverențios sau au avut o conduită nepotrivită față de cadrele didactice. Numărul incidentelor violente este în scădere, având în vedere că în luna februarie s-au consumat 267 de cazuri, în comparație cu peste 400 de astfel de incidente nedorite în lunile anterioare.
Vinovații sunt îndrumați la psiholog
Elevii care se remarcă în mod negativ, prin limbaj sau comportament violent, sunt îndrumați spre cabinetul psihologului. Nu toți, însă, ajung și la ședințele de consiliere. Unii dintre ei se pierd pe drum, considerându-se nevinovați și, ca urmare, nu dau curs recomandării primite din partea diriginților și a profesorilor. Psihologii consideră că cele mai multe dintre incidentele în care sunt implicați elevii își au rădăcina în problemele cu care aceștia se confruntă zi de zi și de lipsa comunicării reale cu cei din jur. „Toate aceste incidente nu sunt decât vârful aisbergului, ceea ce ajungem noi să vedem, este momentul în care se declanșează o criză. Fiecare dintre copiii care ajung la psiholog au în spate o poveste, pe care nimeni nu a avut timp și răbdare să o asculte. Este foarte ușor să arăți cu degetul vinovatul, să-i pui eticheta de violent, dar violența poate fi doar modul în care copilul manifestă o problemă care poate fi mult mai gravă. Sunt situații în care părinții vin și ei la psiholog și spun că da, comunică cu copilul. Uită, însă, că a comunica nu înseamnă să vorbească doar părinții. Este foarte important ca și copiii să fie ascultați”, a spus psihologul Gabriela Pricope, de la Colegiul Național „Roman-Vodă”.
Comentarii