Prima paginăSocialReligie

Vămile vieţii celui mai în vârstă preot din Eparhia Roman

Dimensiune text

pelin02Preotul Ioan Pelin, din Simioneşti, are 91 de ani de viaţă şi 56 de ani de preoţie.

Ioan Pelin, din Simioneşti, comuna Cordun, este cel mai în vârstă preot din Eparhia Roman. Părintele Pelin este lucid şi foarte dinamic, deşi a adunat 91 de ani de viaţă. A trecut prin multe „vămi” ale vieţii, fără să întrebe divinitatea: „De ce eu?”, pentru că a aflat că toate îi sunt trimise cu un rost.

Nu l-a întrebat nimeni dacă vrea să se facă preot. „Eram şase copii acasă. Tata era un ţăran simplu. Învăţătorul satului, Gheorghe Popa, a venit la noi acasă. Nu aveam mai mult de 12 ani. A vorbit cu tata afară şi i-a spus să mă dea la seminar”, povesteşte părintele Pelin.

În anul 1943, pe când era în clasa a VII-a la seminar, Ioan Pelin a fost înrolat în armată. „Am lucrat la o unitate de transmisiuni din Bucureşti. Nu eram mai mult de cinci români în toată unitatea. Restul erau nemţi. Un bombardament american a distrus unitatea noastră şi ne-am mutat în sudul Bucureştiului. Am luptat apoi pe front, ajungând până aproape de Roman. Au fost distrugeri foarte mari, peste tot vedeam răniţi şi morţi. Aveam doar 20 de ani. Eram prea tânăr ca să-mi fie frică”, povesteşte părintele Pelin.

Seminarul Teologic „Sfântul Gheorghe” din Roman se refugiase la Râmnicu-Vâlcea. „Acolo am terminat clasa a VII-a de liceu. Stăteam, într-o clasă, profesori şi elevi. Nu aveam bani, eram flămând. M-am dus în piaţa din Râmnicu-Vâlcea. Am văzut o bucată de pânză din bumbac de peste trei metri, pe care nu o revendica nimeni. Am luat-o şi am vândut-o. Din bani am luat pâine şi am plecat la Bucureşti”, a spus părintele.

După terminarea războiului, Ioan Pelin s-a întors la Roman. A terminat clasa a VIII-a de seminar şi s-a înscris la facultate. „Facultatea de la Cernăuţi se mutase la Suceava. Am apucat să fac doar doi ani, apoi s-a desfiinţat. Aşa că, eu, şi azi sunt student”, spune, zâmbind, părintele Pelin.

S-a căsătorit la 24 de ani. „Erau vremuri grele, dar am chemat toate neamurile la nuntă, am adus muzica şi am petrecut”, spune părintele Pelin.

Până să slujească în altar, Ioan Pelin a muncit pentru tot ce i s-a oferit. „Am lucrat la Oţeleni, la o fermă particulară. La o lună după ce am ajuns acolo cu soţia, boierii au fost izgoniţi de pe propria moşie. Am fost trimis la Boghicea, cu scopul de a inventaria bunurile pe care le avea în proprietate un boier din partea locului. Regimul îl alungase de pe proprietatea lui. I-am văzut pe boieri cum plângeau pentru că, din toată moşia pe care o administrau, au plecat doar cu o geantă, atât cât li s-a permis. Începuse cooperativizarea şi am fost trimis să lucrez la Climeşti şi Secuieni. În cele din urmă, prin anii ’60, am revenit în Roman, la o unitate de colectare a cerealelor, administrată de câţiva evrei, care le trimiteau la ruşi drept despăgubire de război. Și la Fabrica de Țevi am lucrat, chiar din anul când s-a unitatea s-a deschis”, îşi aminteşte părintele Pelin.

Prima parohie în care a slujit părintele Pelin a fost la Bârlad, în anul 1957. De atunci, a adunat 56 de ani de preoţie. „Vremea în care am activat era dominată de ordine. Oamenii erau opriţi pe stradă şi, dacă nu aveau loc de muncă, li se găsea unul. Chiar dacă munceau din greu, oamenii veneau la biserică mai mult decât o fac acum”, a spus părintele.

A pierdut şirul copiilor botezaţi şi a finilor pe care i-a cununat. S-a pensionat în anul 1984. De atunci, părintele participă activ la slujbe în parohiile din cadrul Eparhiei. Deşi viaţa i-a fost precum numele, nu cunoaşte secretul celor 91 de ani de viaţă. Este convins, însă, că a fost „ales”: „Cine trece de 80 de ani, ajunge în rai. Nu am avut boli foarte grele, necazuri peste care să nu pot trece. Am fost, uneori, umilit, batjocorit, dar întotdeauna am vrut să uit. Singurul lucru care mă sâcâie la vârsta asta este că îmi scad puterile. În rest, totul e trecător”, a spus părintele Pelin.

Partajează articolul
Articol mai nou
Articol mai vechi

COMENTARII

WORDPRESS: 5
  • Ioana Plescan 8 ani

    Un adevarat preot nobil Dumnezeu sa-i dea sanatate

  • nicole 8 ani

    O persoana deosebita cum rar mai intalnesti in zilele noastre. Multa sanatate si ani multi inainte!

  • Renata Stoian 8 ani

    Sa-i dea Dumnezeu multa sanatate,un mare om !!!

  • Andreea 8 ani

    Fratele bunicii mele, Dumnezeu sa o odihneasca in pace! Un om deosebit ,ii doresc toate cele bune , multa sanatate. Il imbratisez cu drag .De multe ori am fost in vizita la el, si m a primit cu bucurie si ospitalitate si mereu imi povestea din viata lui , si eu ascultam cu cea mai mare placere. Un om care merita tot ce e mai bun.

  • Pelin Simona Anda 8 ani

    O persoana deosebita,cu o
    sensibilitate si o forta rara.Am crescut cu el,si cand aveam nevoie de un sfat,el gasea totdeaunate cuvintele potrivite sa te povatuiasca,dar si sa te dojeneasca,daca era nevoie.Este o persoana care iubeste adevarul si dreptatea,in aceeasi masura in care uraste minciuna si ipocrizia,Noi ii spunem „NANU”,un diminutiv de la nasule.In fiecare an,cind vin acasa,trec pe la el sa-l salut,sau vine el la noi.Imi face mare placere,sa vorbesc cu el,despre orice,chiar sa ma m-ai si contrazic,este o persoana de la care ai mereu de invatat cite ceva.ITI VREAU TOT BINELE DIN LUME,NANU.