Un jurist a „schimbat” șapte directori din funcție

Jurista Lilia Moise împlineşte 20 de ani de când lucrează la Spitalul Roman. Şapte directori au fost schimbați din funcție, în mandatul ei de jurist. Lilia Moise a fost şi suspendată din funcție, dar s-a bătut pentru respectarea drepturilor ei și ale angajaților spitalului. Ca normă profesională, Lilia Moise a crezut în nevinovăţia celor acuzaţi de anumite greşeli, până la proba contrarie.

Unul dintre cei mai vechi angajaţi ai Spitalului Municipal de Urgenţă Roman, pe partea administrativă, este jurista Lilia Moise. De 20 de ani, nu s-a făcut achiziţie la spital fără avizul ei şi nu a rămas nicio neînţelegere dintre colegi nerezolvată.

Lilia Moise a dorit, iniţial, să se facă sociolog.

„Fac parte din promoţia 1973 a «Colegiului Naţional Roman-Vodă» şi l-am avut diriginte pe cunoscutul profesor de limba franceză Ioan Enea. Am făcut parte dintr-o clasă de profil uman şi mereu mi-am imaginat că voi avea o carieră în sociologie, dar se pare că soarta mi-a pregătit altceva. După terminarea liceului, m-am înscris la Facultatea de Sociologie, dar, fiind o concurenţă foarte mare, nu am intrat. În toamnă, am dat la Drept. Sunt verişoară cu fosta judecătoare Marilena Averescu şi, dat fiind că ea avea o pasiune pentru domeniul acesta, am decis să mergem la şcoală împreună. Tare m-am întrebat, de-a lungul timpului, de ce am făcut asta, pentru că nu seamănă deloc meseria aceasta cu structura mea sufletească. Dar mi-am dat seama, în timp, că trebuia să ajut oamenii într-un fel. Nu am fost niciodată de partea acuzării. Eu sunt persoana care mai dau întotdeauna o şansă”, a spus Lilia Moise.

După ce a făcut patru ani de facultate la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Lilia Moise s-a întors la Roman, unde a ocupat un post de jurist la Plafar, unde s-a ocupat, în mare parte, de litigii comerciale.

„Nu mă socotesc un foarte bun profesionist, pentru că nu am depus eforturi enorme pentru a ieşi în faţă. Am fost reticentă faţă de meseria pe care am făcut-o. De aceea, eu nu am luat dosare de instanţă foarte grele, ci mi-am făcut munca liniştită, în spatele biroului”, a spus jurista spitalului.

O altă dorinţă, dar care s-a împlinit doar pentru scurt timp, a Liliei Moise, a fost aceea de a fi profesoară.

„Simt că am ceva de transmis oamenilor. Am predat, în trecut, câteva ore la Școala Postliceală Moldova, care avea, pe atunci, şi clase cu profil economic. Mă înţelegeam foarte bine cu elevii. Se lipeau de mine şi se pare că transmiteam ceva. Cunoştinţele erau aride, dar, probabil, servite în altă formă, trezeau interesul”, mărturiseşte ea, cu nostalgie.

De 20 de ani, jurist la Spitalul Roman

În 1994, după 13 ani de muncă la Plafar, Lilia Moise a aflat că era liber postul de jurist la spital. A discutat cu doctorul Constantin Bordeianu – managerul de atunci al spitalului, care i-a confirmat că are nevoie de un jurist – şi a dat examen la Piatra Neamţ, la Direcţia de Sănătate Publică. Pe 11 octombrie, anul acesta, Lilia Moise împlineşte 20 de ani de când lucrează la Spitalul Roman.

„Venisem dintr-un domeniu pur economic şi am ajuns la spital, unde nu ştiam nimic despre activitate. Însă am avut o relaţia foarte bună cu şefa mea, cu doamna consilieră de la Piatra Neamţ, pe care o puteam suna oricând dacă mă loveam de ceva ce nu ştiam să rezolv”, a spus Lilia Moise.

A văzut multe schimbări de conducere în cei 20 de ani. S-a înţeles bine cu toţi cei şapte directori care au fost în acest timp, dar recunoaşte că doctorul Virgil Trofin a fost cel cu care s-a înţeles cel mai bine, pentru că aveau caractere asemănătoare.

„Cred că şi atmosfera din spital era alta atunci când era director doctorul Trofin. Dumnealui îţi dădea o sarcină şi te lăsa să o faci în felul tău, fără să te streseze, acordându-ţi credit ca să faci acel lucru în manieră proprie, ca să vadă ce poţi. Mai mult decât atât, te ruga să faci un lucru. Sunt şi şefi în faţa cărora îngheţi când îi vezi, dar la el nu era cazul. Ca să obţii calitate de la oamenii din subordine, trebuie să nu îi sperii şi să le creezi un climat în care să le facă plăcere să lucreze, iar el aşa proceda. Un alt atu al său era că iubea oamenii. După ce nu a mai fost director al spitalului, a şi plecat din Roman, întâi către Iaşi, iar apoi spre Dobrogea”, susţine jurista Spitalului Roman.

Angajaţi mai uniţi, iar spitalul mai bine organizat

Când Lilia Moise a ajuns prima dată la spital, instituţia avea alocate mult mai multe paturi faţă de acum, peste 1.000, iar angajaţii ajungeau la 1.500. Spitalul avea mai multe locaţii, avea în subordine şi dispensarele medicale din oraş, dispensarul stomatologic şi un leagăn de copii. Colectivele erau structurate pe secţii, domenii de activitate, dar angajaţii nu erau foarte uniţi.

„Colectivul administrativ nu era nici el foarte legat, drept pentru care am stat foarte mult timp mai deoparte de ceilalţi. Când a fost director doctorul Dan Arvătescu, abia atunci s-a schimbat ceva. El nu a aplecat niciodată urechea la bârfe şi, probabil, asta a legat colectivul. El a fost un foarte bun şef şi nici nu s-a mai dezmembrat colectivul de atunci. Faptul că le-a închis gura tuturor a fost ceea ce a legat echipa. De atunci, s-a mers la petreceri împreună, s-a stat până târziu la lucru când erau probleme, fără să comenteze nimeni; el a fost cel care a sudat colectivul”, susţine jurista Lilia Moise.

Probleme nu au fost nici în momentul în care a venit la conducere o femeie.

„Doamna Cătălina Pălăncianu era foarte tânără când a venit prima dată ca director la spital şi era mult mai inflexibilă faţă de cum este acum. Ea a avut și are un mare merit: se ţine întotdeauna de cuvânt. Atunci când promite un lucru, indiferent dacă unui prieten sau unui duşman, se ţine mereu de cuvânt. Acum, se vede că a învăţat din experienţa de atunci. Acum investeşte încredere în oameni”, mai spune jurista.

Probleme în mandatul directorului Claudiu Gafar

Lilia Moise nu a avut de rezolvat probleme foarte mari la spital până în momentul în care a venit la conducere medicul Claudiu Gafar.

„Când a venit el, nu a vrut să respecte niciun fel de lege. În primul rând, voia să îşi aducă oamenii lui în administraţie. Pentru asta, trebuia să îi dea afară pe cei actuali. A făcut plângeri penale şi, la un moment dat, m-am trezit că trebuie să plec şi eu, pentru că aveam două plângeri. Conform Codului Muncii, managerul are dreptul să suspende salariatul care are astfel de plângeri. El ştia că cercetarea durează până la un an, aşa că făcea câte două. Era numit director pe trei ani şi credea că, astfel, va putea să lucreze cu oamenii pe care îi dorea el. Nu a fost să fie aşa. Fiecare şi-a căutat drepturile, am mers în instanţă şi am arătat că nu avea dreptate. Până am fost repusă în funcție, Ministerul l-a schimbat, pentru abuzuri şi pentru încălcări de prevederi legale. Aceea a fost perioada cea mai grea din spital”, spune jurista Lilia Moise. Ea a fost suspendată timp de opt luni şi jumătate, din 2008 până în 2009. De când s-a întors, nu au mai existat astfel de probleme.

Activitatea sa, de-a lungul timpului, a constat inclusiv în a da explicaţii diferitelor autorităţi, printre care Direcţia Naţională Anticorupţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Curtea de Conturi, Poliţie, pentru că semna contracte de miliarde de lei şi orice act avea şi viza juridică. Însă, niciodată nu i-a fost frică de nimic, cât timp a ştiut că nu a greşit.

Lilia Moise nu îşi face planuri de viitor. ”Sunt genul de om care trăieşte prezentul şi îl las pe Dumnezeu să lucreze”, mărturisește jurista spitalului. Și-ar dori să călătorească şi, dacă ar avea posibilitatea, prima destinaţie ar fi Israel.