Proiectul burselor Marsat, un parteneriat derulat de SC Marsat împreună cu Ziarul de Roman, pornește din nou la drum. Societatea Marsat Roman, prin managerul Vasile Balcan, susține performanța școlară și interesul tinerilor pentru o carieră de succes prin acordarea unor burse școlare, în valoare de câte 250 de lei pe lună, pentru zece tineri, pe perioada anului școlar 2013 – 2014. Pentru desemnarea celor zece bursieri va fi deschisă o nouă procedură de selecție, la care pot participa atât elevii care au mai beneficiat de burse Marsat în anii şcolari trecuţi, cât și orice alt elev care îndeplinește condițiile impuse de organizatori. Vă prezentăm în continuare poveștile tinerilor care intră în acest an în cursa pentru obținerea unei burse Marsat.
Dintr-o lume a tăcerii, visează să fie medic
Elena Bostan este elevă în clasa a XII-a A la Colegiul Tehnic „Miron Costin”. A fost întotdeauna cea mai bună elevă din clasă și și-a onorat acest statut în toate concursurile la care a participat.. În anul școlar trecut a obținut locul II pe județ la olimpiada de limba română și la olimpiada pe discipline de specialitate, ea fiind elevă la Turism și alimentație publică. Îi rămâne timp să scrie și versuri. „Știu că poate nu voi fi o poetă în adevăratul sens al cuvântului, cu numele tipărit pe coperta unei cărți, scriu pentru că aceasta este pentru mine o modalitate de a-mi descătușa sentimentele”, spune Elena. Doar cei care îi sunt prieteni adevărați știu că Elena are acasă o situație specială. Părinții săi sunt surdo-muți, iar Elena și sora ei mai mare se înțeleg cu mama și cu tata doar prin semne. Doar mama ei lucrează, ca muncitor la o fabrică de confecții, veniturile familiei fiind completate de indembnizația de handicap a tatălui. Pentru că știe foarte bine care este situația financiară a familiei, Elena nu s-a hotărât încă asupra drumului pe care să-l aleagă după examenul de bacalaureat. „Dorința mea cea mai mare este să urmez cursurile Facultății de Medicină. Știu că aș putea trece de examenul de admitere și aș putea învăța apoi în facultate. Doar că sunt foarte, foarte mulți ani de studiu până când voi reuși să fiu pe picioarele mele din punct de vedere financiar și nu știu dacă părinții mei ar putea susține toate aceste cheltuieli. Ca alternative la Facultatea de Medicină sunt facultățile din domeniul turismului, domeniu pe care l-am făcut și în liceu, sau filologia. Sunt opțiuni pe care știu că le am la dispoziție, dar niciuna nu mă atrage așa ca Medicina și pe niciuna nu aș alege-o cu plăcere, ci doar pentru că îmi doresc să îmi continui studiile. Îmi place ca tot ceea ce fac să fac bine și părinții mei să fie mândri de mine”, a spus Elena Bostan.
„Boboacă” într-un liceu de băieți
Ioana Bidnic este una dintre puținele fete care învață la Liceul Teologic „Episcop Melchisedec”. Fostul Seminar Teologic a fost prima sa opțiune pentru liceu, îndată ce a aflat că în oferta școlară a liceului se regăsește specializarea ghid turism religios. „Am ales această specializare pentru că îmi plac foarte mult limbile străine și pentru că aici se învață discipline mai deosebite, care nu sunt și la alte licee. Când am văzut oferta liceului, mi s-a părut impresionantă”, spune Ioana. Regulile mai stricte din liceu nu i-au scăzut Ioanei din entuziasm, după ce a ajuns „boboc” la seminar. „În fiecare zi, înainte de începerea cursurilor, participăm la liturghie. Pentru asta trebuie să plec de acasă de la 6, pentru că vin de la Simionești. Cu naveta sunt acomodată, pentru că la Simionești nu există clase de gimnaziu și ultimii ani de școală i-am făcut în Cordun. A fost greu la început, dar m-am acomodat. Îmi place foarte mult ceea ce învăț și abia aștept să fiu ghid, să pot vizita atâtea locuri. Până acum nu am reușit să văd decât câteva obiective în care am fost în excursie cu școala”, a spus Ioana. Tatăl Ioanei a decedat cu mai mulți ani în urmă. Mama sa este factor poștal în sat, unde lucrează cu jumătate de normă. Mama este recăsătorită. Soțul său lucrează ca muncitor și are un venit de aproape 700 de lei pe lună.
O luptătoare, la școală și în sport
Ionela Condurat este elevă în clasa a X-a la Colegiul Național „Roman Vodă”, campioană națională cu echipa la lupte libere și deținătoarea unui loc II și a unui loc III la nivel național la lupte libere pe plajă. La prima vedere n-ai crede că Ionela e în stare să te pună jos, la propriu, în doi timpi și trei mișcări. În spatele apariției angelice, cu păr blond și ochi albaștri, se află însă o luptătoare, și la propriu și la figurat. Ionela este din Ion creangă și a început să facă lupte când era în clasa a IV-a. Nu prea știa ce înseamnă, dar a atras-o noutatea, nu mai auzise de lupte până atunci și ideea de competiție a atras-o. S-a înscris, împreună cu sora ei mai mare, Ancuța, și amândouă se numără acum printre cele mai bune luptătoare din țară, la categoriile lor de vârstă și de greutate. „La început făceam antrenamentele pe un deal din apropierea satului. Făceam mai mult antrenamente pentru condiția fizică, am învățat pozițiile principale. Apoi antreorul a adus câteva saltele și ne-am mutat cu antrenamentele într-o sală din școală. După doi ani, am început să ne antrenăm în Roman, la club. Au început să vină performanțele și, odată cu ele, și antrenamentele din ce în ce mai multe și mai intense. Acum mă antrenez în fiecare zi câte două ore, după școală, cu excepția zilelor de sâmbătă și duminică, când îmi rămâne mai mult timp pentru pregătirea lecțiilor”, spune Ionela. Pentru o fată care face sport, opțiunea pentru Liceul cu Program Sportiv a venit firesc. A urmat acolo clasa a IX-a, pe care a terminat-o cu media 9,05, iar în clasa a X-a s-a transferat la Colegiul Național „Roman Vodă”, la filologie. „M-am transferat pentru că am considerat că acest profil se apropie mai mult de ceea ce îmi doresc să învăț. Fac în continuare și sport, pentru că vreau să dau examen de admitere la Facultatea de Educație Fizică și Sport și îmi doresc să fiu antrenoare de lupte libere”, a spus Ionela. Și Ionela și Ancuța fac naveta în fiecare zi de la Ion Creangă. Nici unul dintre părinți nu lucrează, mama a fost pensionată înainte de vreme pe motive medicale. Toată familia trăiește din ceea ce obțin lucrând pământul de pe lângă casă.
De la teme cu tata, la profesor de matematică
Georgiana Zamfiroiu este elevă în clasa a X-a la Colegiul Național „Roman Vodă”, la profil
ul matematică – informatică. Până în clasa a VIII-a a fost elevă la Școala Butnărești, în comuna Secuieni. Acolo și-a găsit și modelul care a făcut-o să fie horărâtă deja pentru cariera pe care o va urma. „Îmi doresc să fiu profesoară de matematică. Îmi place foarte mult matematica, la început m-a ajutat tatăl meu la lecții și m-a făcut să am încredere în mine. Acum învăț cu ușurință și mi-aș dori să le pot explica și altor copii așa cum am învățat eu la matematică, să le fiu de ajutor. O am ca model pe profesoara mea din generală, Manuela Chelaru. Doamna predă chimia și fizica și o consider un model de ținută și de relație cu elevii. Aș vrea să fiu ca dumneaei, dar să predau matematică”, spune Georgiana Zamfiroiu. La disciplina care dă fiori celor mai mulți dintre liceeni Georgiana are doar note de 9 și 10, iar când îi rămâne timp, după ce închide culegerile de matematică, citește. În familia Georgianei doar tatăl lucrează, ca electrician
Navetist, cel mai bun elev din clasă
Toţi colegii de clasă, indiferent dacă este vorba de cei care se luptă pentru premii sau de cei care chiulesc fără prea multe mustrări de conştiinţă, au căzut de acord asupra faptului că Paul Lucaci este „number one” în clasă. Nu şi-a dorit acest titlu, dar l-a căpătat încetul cu încetul după ce a avut totdeauna cele mai mari note, pentru că totdeauna şi-a ajutat colegii şi pentru că s-a implicat în toate activităţile propuse, indiferent că a fost vorba de participarea la concursuri sau de voluntariat. Are în portofoliu numeroase premii, în special la concursurile de matematică şi este pasionat de calculatoare. „Am ales specializarea electronică şi automatizări, la Liceul Tehnologic « Vasile Sav » pentru că îmi place foarte mult să meşteresc tot felul de aparate. Media pe care am avut-o la admitere mi-ar fi permis să merg la un liceu teoretic dar am ales să fac ce îmi place”, spune Paul. El locuieşte în Sagna şi cu toate că mereu a fost navetist, nu a avut niciodată absenţe. „Vin la şcoală ca să învăţ, nu ca să chiulesc”, spune el. Cu toate că nici unul dintre părinţi nu lucrează şi familia se descurcă cu ceea ce are pe lângă gospodărie, Paul nu poate să nu viseze la facultate. „Aş vrea să fac o facultate de inginerie în domeniul electronicii. Sper să pot obţine o bursă la o facultate de peste hotare şi să plătesc o parte din cheltuieli lucrând după cursuri. Nu pentru că nu aş avea încredere în şcoala din România, dar ca student şi apoi absolvent al unei facultăţi din străinătate ai mai multe şanse de a-ţi găsi o slujbă bună”, a spus Paul.
Comentarii