Sfântul Prooroc Ilie, stăpânul trăsnetelor și al ploilor

Duminică, 20 iulie, creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Prooroc  Ilie Tesviteanul, cel care a primit de la Dumnezeu puterea de a „închide și deschide cerurile”.

Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roșu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc. Sfântul Prooroc Ilie este una dintre cele mai interesante și complexe figuri de sfinți, putând fi considerat un sfânt ecumenic, deoarece este cinstit nu numai în creștinism, ci și în iudaism și chiar în tradiția islamică. Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab, în regatul Israel din Samaria. Potrivit tradiţiei, Sovac, părintele său, a văzut la nașterea lui Ilie oameni îmbrăcați în veșminte albe care îl înveleau pe fiul său în haine de foc şi îi dădeau să mănânce o flacără. Preoţii templului din Ierusalim au interpretat vedenia considerând cã Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică. Vechiul Testament istorisește despre faptele lui Ilie în cărțile numite Regi, de unde aflăm că Sfântul Ilie ajunge la curtea regelui Ahab și îi vestește acestuia că Dumnezeu va pedepsi poporul cu secetă, dacă nu va lepăda credința în zeul Baal. Şi pentru că regele, împreună cu poporul lui Israel, au nesocotit cele vestite de Ilie, nu a mai plouat timp de trei ani și jumătate. Spre sfârșitul anilor de secetă, pentru cunoașterea adevăratului Dumnezeu, Sfântul Ilie îi propune regelui să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel, unde să se roage lui Dumnezeu mai întâi prorocii lui Baal, iar apoi el. Acesta a fost momentul în care Ilie a înlăturat cultul zeului Baal, reușind să coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoţi ai lui Baal nu reușiseră să facă. În perioada sa pământeană, Ilie a săvârșit și păcate, cel mai mare fiind uciderea părinților săi, la îndemnul diavolului. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor și l-a urcat la cer într-o trăsură cu roți de foc, trasă de cai albi, înaripați. În cer, Sfântul Ilie cutreieră norii, fulgeră și trăsnește dracii cu biciul său de foc, pentru a-i pedepsi pentru răul care i l-au pricinuit. Și, pentru că dracii înspăimântați se ascund pe pământ, prin arbori, pe sub streașina caselor, în turlele bisericilor și chiar iîn trupul unor animale, Sfântul Ilie trăsnește năprasnic, pentru a nu-i scăpa pe niciunul dintre ei.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ilie

În multe zone din țară, de Sfântul Ilie se mai păstrează tradiţia recoltării mierii de albine, cunoscută sub numele de „retezatul stupilor”. Datina este împlinită de bărbaţi credincioși, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. La masa festivă sunt invitaţi prieteni și rude să deguste mierea și să cinstească un păhărel de țuică îndulcită cu miere nouă. Se spune că ritualul atrage prosperitate în casele apicultorilor și le apără stupii de hoții pasionați să fure mierea de mană. Sfântul Ilie este și ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi, ogoarele se stropesc cu agheasmă, pentru a aduce recoltă bogată în anul următor. În dimineața de Sfântul Ilie se adună cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală și se păstrează în farmacia casei. În multe zone din Moldova, în această zi, gospodarii mănâncă grâu nou fiert, îndulcit cu miere, pentru a avea spor în munca lor. Chiar dacă grâul nu s-a treierat în localitatea respectivă, gospodinele nu renunță la tradiție, ele se îmbracă în haine de sărbătoare și merg în câmp să secere câțiva snopi. Apoi, femeile scutură snopii, adună boabele, le pisează și fierb grâul pe care-l îndulcesc cu miere. În această zi se consumă fructe, cu excepția merelor văratice, care se spune că erau preferatele Proorocului Ilie. Femeile duc la biserică mere în această zi, pentru a fi sfințite, după care le împart copiilor, rudelor și săracilor. Ca divinitate solară și meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torențiale și incendii, leagă și dezleagă ploile și hotărăște unde și când să bată grindina. Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este și ziua Aviaţiei Române, acest sfânt fiind considerat, începând din 1913, ocrotitorul și patronul aviatorilor.