Medicii epidemiologi avertizează asupra faptului că, în perioada de vară, toxiinfecţiile alimentare sînt mai frecvente la copii.
Acest lucru se întîmplă din cauza faptului că imunitatea lor este mai scăzută, iar ei sînt mai expuşi la bacterii sau la viruşii care circulă în natură. Toxiinfecţiile alimentare pot îmbrăca mai multe forme, printre care şi boala diareică acută. Potrivit datelor furnizate de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Neamţ, numai în luna iunie s-au înregistrat 225 de cazuri de boală diareică acută, majoritatea la copii de pînă la 14 ani. „Este firesc, în această perioadă, ca numărul copiilor bolnavi să crească. Din fericire, situaţia e la fel ca în alţi ani, în sensul că numărul îmbolnăvirilor nu creşte şi nu avem focare de îmbolnăviri, epidemii sau alte evenimente neplăcute„, a precizat medicul epidemiolog Roxana Pipirigeanu, şeful Serviciului Epidemiologic din cadrul DSP Neamţ.
Toxiinfecţia alimentară este cauzată de consumul de alimente sau băuturi infestate cu agenţi patogeni precum bacteriile, virusurile sau paraziţii. Alimentele se pot contamina din mediul înconjurător (praf, microbi), pe parcursul procesului de creştere (fructe, legume) sau în timpul preparării lor (pot contamina atît bucătarul, cît şi consumatorul).
Primul simptom este, în cele mai multe dintre cazuri, diareea. Deseori aceasta poate fi însoţită de manifestări suplimentare: greaţa, vărsăturile şi durerea abdominală (crampele intestinale).
Unele toxiinfecţii alimentare pot avea simptome mult mai grave, şi anume febra ridicată (38-39°C), dureri musculare, complicaţii sangvine şi renale severe, paralizie nervoasă şi musculară. Unii medici optează pentru neadministrarea vreunei medicaţii, lăsînd boala să evolueze de la sine. Bineînţeles, nu şi în cazul copiilor, vîrstnicilor şi bolnavilor cronici. Însă, sînt şi cazuri în care diareea persistă şi simptomele se accentuează. Atunci se recomandă consultul medical şi iniţierea tratamentului. Medicii spun că tratamentul este simplu. Nu sînt necesare antibioticele, doar o bună hidratare, urmată de o dietă de tranziţie (care face trecerea de la dieta terapeutică la dieta obişnuită). Pentru hidratare se folosesc ceaiuri (mentă, sunătoare) îndulcite, apa plată, apa fiartă, supe de legume, compoturi, suc de morcovi. Băuturile trebuie administrare în cantităţi mici şi dese. Dieta de tranziţie este formată din orez fiert, brînză, banane, piure de legume sau de cartofi, administrate, ca şi băuturile, în prize dese şi în cantităţi mici.
Comentarii