Școala Biblică de Vară, moment de reflecție pentru cler și credincioși

Cursurile au fost susţinute de preot doctor Mihăiţă Popovici, de la Parohia „Precista Mică”, şi se înscriu în programul catehetic al bisericii.

Cea de-a treia ediţie a Școlii Biblice de Vară, desfăşurată în perioada 18 – 20 august, a avut loc sub genericul „Anul omagial euharistic – 2014”, propus de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca prilej de reflecţie pentru cler şi credincioşi asupra importanţei Tainei Pocăinţei şi a Sfintei Împărtăşanii în viaţa Bisericii.

Cursurile au fost susţinute de preot doctor Mihăiţă Popovici, de la Parohia „Precista Mică”, şi se înscriu în programul catehetic al bisericii.

„Numărul participanţilor a umplut sala de cursuri pusă la dispoziţie de Colegiul Naţional «Roman-Vodă». Am apelat la această instituţie de învăţământ pentru că Biserica nu dispune, deocamdată, de bănci sau de o tablă de scris, iar cursanţii doresc să-şi ia notiţe la astfel de întâlniri”, a precizat părintele Mihăiţă Popovici.

La prima întâlnire, cursanţilor li s-a explicat diferenţa dintre pocăinţă ca virtute şi taină.

„Mărturisirea păcatelor este necesară pentru ca penitentul să conştientizeze propria sa stare morală şi spirituală. Creştinul nu se mărturiseşte preotului, ci lui Dumnezeu, Cel care are şi puterea de a ierta păcatele. Rugăciunea finală de iertare rostită de preot este confirmarea faptului că Dumnezeu a primit pe penitent, l-a reîmpăcat cu Sine Însuşi, că fiul risipitor s-a reîntors şi este acceptat de Tatăl. Orice om, indiferent de vârstă, de starea materială, de pregătire profesională sau de rang social are nevoie de vindecarea sufletului său, rănit de prezenţa păcatelor”, a spus părintele profesor.

Următoarele întâlniri au fost dedicate Sfintei Euharistii şi au provocat zeci de întrebări din partea participanţilor. Referitor la frecvenţa cu care creştinii se împărtăşesc, părintele Popovici a arătat că lumea ortodoxă este divizată în două practici euharistice, una care propune o împărtăşire mai rară (în cele patru posturi şi care sărăceşte omul de prezenţa lui Hristos) şi alta care încurajează împărtăşirea continuă, practicată în Biserica primelor 5-6 secole de după Hristos.

„În favoarea celei de a doua sunt întreaga literatură patristică, canoanele vechi ale Bisericii, dar şi unii teologi de notorietate. De exemplu, părintele Dumitru Stăniloae spunea: «Cel ce se împărtăşeşte numai la 40 de zile uită mult mai uşor pe Hristos, îl părăseşte între timp. Cel care se împărtăşeşte des simte nevoia de a da socoteală lui Dumnezeu»”, a explicat părintele Popovici.

Cursul s-a încheiat cu o angajare din partea participanţilor de a privi cu responsabilitate întreaga lucrare sacramentală a Bisericii şi de a se regăsi cât mai des în faţa potirului pentru a se împărtăşi cu Hristos.