Sacrificiul şi dăruirea din spatele olimpiadei

Ioan Doliş (foto, alături de profesoara Irina Anamaria Stoica), din clasa a X-a a Liceului Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec”, s-a calificat la faza naţională a olimpiadei de limbă greacă veche. Elevul este pregătit de Irina Anamaria Stoica, profesor cu olimpici naţionali la două discipline şcolare. 

Este vremea olimpiadelor, când şcolile şi liceele încep să culeagă roadele după un an sau mai mulţi de muncă. Câteva olimpiade şcolare şi-au desemnat câştigătorii la fazele judeţene. După bucuria reuşitei, elevii care au prins locuri la faza naţională au început să-şi concentreze eforturile pentru faza finală. Printre finaliştii olimpiadelor şcolare se află şi un elev de la Liceul Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec” din Roman. Până să cunoaştem elevul care va reprezenta liceul şi, totodată, oraşul la cea mai prestigioasă competiţie şcolară, stăm de vorbă cu profesoara care l-a pregătit pe elevul Ioan Doliş din clasa a X-a.

Directorul liceului invită în cancelarie o tânără profesoară care poate fi confundată cu uşurinţă cu o elevă din primii ani de liceu.

„Doamna profesor Stoica este un cadru didactic devotat. Rezultatele obţinute de elevii noştri sunt rodul unei activităţi didactice care nu se limitează doar la orele de curs. Doamna profesoară este unul dintre cadrele didactice care continuă pregătirea elevilor şi după orele de curs, ceea ce face ca, în fiecare an, să culegem roade la olimpiadele şcolare”, a spus părintele profesor Gheorghe Smerea, directorul Liceului Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec”.

Profesor cu olimpici naţionali la două discipline şcolare

Profesoara Irina Anamaria Stoica predă limba latină şi limba greacă veche în trei licee: Colegiul Naţional „Roman-Vodă”, Liceul Teologic Ortodox „Episcop Melchisedec” şi Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”. Este unul dintre puţinii dascăli romaşcani care are elevi olimpici la două discipline şcolare şi acest lucru nu a fost un „accident”, ci se întâmplă fără întrerupere de câţiva ani.

„Limba greacă veche se studiază numai în seminarii teologice ortodoxe. Este o disciplină care are aplicabilitate în viaţa de zi de zi, dar nu este una palpabilă. Această disciplină ne formează, ne disciplinează mintea, ne ajută să ne formăm un vocabular cizelat, iar elevilor le va folosi mai mult în anii de facultate, unde vor studia limbi clasice, mai ales cei care vor să studieze exegeză biblică şi să aibă acces direct la textul original. Limba greacă veche nu este o disciplină uşoară, care se învaţă foarte repede. Este nevoie de foarte mult efort şi de perseverenţă pentru a se atinge un nivel minim de cunoştinţe. Este un domeniu vast, la care cred că fiecare dintre noi, profesorii, oricât de multă experienţă am avea în spate, mai avem multe de învăţat. Restul cred că ţine de acea întâlnire providenţială dintre profesor şi elev. De-a lungul timpului, au fost mulţi copii din acest liceu care s-au pregătit pentru olimpiadă. Elevul calificat la naţională din acest an, Ioan Doliş, a fost dornic să înveţe, alături de alţi colegi de clasă. Ceea ce nu mi s-a întâmplat de când sunt în acest liceu, din 2002, este faptul că, alături de alţi colegi, Ioan a venit toată vara la pregătire pentru a anticipa partea teoretică pe care o avem de pregătit pentru concurs. Ceea ce este extraordinar – deşi lor li s-a părut normal – este faptul că au venit de la 100 de kilometri depărtare pentru a face pregătire, ceea ce spune foarte mult despre cât de mult îşi doresc să înveţe. Nu am o metodă anume de lucru, încerc doar să mă pun în postura lor de elev şi ce aş vrea să aud eu de la profesorul din faţă, astfel încât să înţeleg ceva şi să aibă coerenţă ceea ce mi se spune. În rest, cred că totul se rezumă la o relaţie între oameni de vârste diferite şi cu experienţe diferite”, a explicat profesoara Irina Anamaria Stoica.

Dificultăţile studierii disciplinelor clasice

Profesoara vorbeşte despre câteva dintre dificultăţile pe care le întâmpină elevii în studierea disciplinei limba greacă veche.

„Foarte multă din bibliografia pe care o avem este în limba franceză. Este obstacolul de care noi ne lovim acum, pentru că este o generaţie care nu îndrăgeşte franceza, şi nu înţeleg de ce. Dicţionarul pe care noi îl folosim este de limbă greacă veche – limba franceză şi mai avem un dicţionar de limbă franceză – limbă română, pentru că, altfel, nu ne ies traducerile. Studiul individual contează foarte mult şi nu se vede ca timp alocat. După 6 – 7 ore de program şcolar, ne întâlnim pentru 2 – 3 ore de pregătire după ore, deoarece pentru limbile clasice este alocată câte o oră pe săptămână, în toţi cei patru ani de liceu”, a spus profesoara.

Tot profesoara Stoica ne vorbeşte despre pasiunea pentru limbile clasice.

„Cred c-aşa le-a rânduit Dumnezeu. Tot liceul am vrut să urmez Facultatea de Drept. Mi-am schimbat opţiunea în ultimul trimestru din clasa a XII-a. A fost o provocare, concurenţa a fost foarte dură, existau probe eliminatorii, dar am intrat din prima încercare. Am studiat foarte multă latină în timpul liceului şi am mers, la rândul meu, la olimpiade. Nu ştiam nicio literă greacă. Mă ciocnisem cu câteva pe la matematică şi fizică, dar nu mi-au atras atenţia în mod deosebit. Am prins perioada în care limbile clasice erau foarte apreciate. Studiile clasice erau considerate deosebite. Lucrurile s-au schimbat după ce am terminat facultatea. Atunci când eram în liceu, în «Roman-Vodă» erau 60 de ore de latină, acum sunt 16. Nu am disperat, am spus că, dacă Dumnezeu m-a băgat în asta, tot Dumnezeu mă va scoate la liman”, a spus profesoara Stoica.

A parcurs 100 de kilometri pentru pregătirea la olimpiadă

După discuţia lămuritoare cu profesoara Stoica, aflăm de la elevul Ioan Doliş o lecţie de viaţă.

Băiatul este elev în clasa X-a. Este dintr-o localitate din judeţul Bacău, situată la 100 de kilometri de Roman. În timpul liceului, Ioan stă în internat, dar în vacanţa de vară părinţii au făcut sacrificii pentru a participa la orele de pregătire la limba greacă veche.

„Este o disciplină nouă pentru mine şi mi s-a părut interesant să o descopăr”, a spus olimpicul.

Fără să provină dintr-o familie de preoţi, Ioan simte că are chemare pentru teologie.

„Îmi place să fiu alături de Biserică. Am fost atras de Biserică încă de mic”, este motivaţia pe care o dă la alegerea făcută.

Părinţii sunt mândri de performanţa lui Ioan, dar şi a celorlalţi copii. Ioan mai are încă şase fraţi şi este al treilea copil al familiei Doliş.

„Am un frate în clasa a XII-a, elev la liceu cu mine, care vrea şi el să devină preot. Un frate mai mic, elev în clasa VII-a, ne va urma. Mai am o soră, elevă la seminarul teologic de la Agapia”, spune Ioan.

Ioan Doliş s-a calificat şi anul trecut la faza naţională a olimpiadei de limbă greacă veche, obţinând prima menţiune. El a obţinut, la faza judeţeană a olimpiadei de limbă greacă veche din acest an, desfăşurată pe 22 februarie, nota 9,05 şi va merge la naţională împreună cu elevul Casian Ursache, din clasa a IX-a, de la Seminarul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi” de la Mănăstirea Neamţ.