Prima paginăSocial

Romașcani printre fondatorii „Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei”

Romașcani printre fondatorii „Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei”

Dimensiune text

 

 

Luni, 14 ianuarie, la Iași, în sala „Alexandru Ioan Cuza” a hotelului Unirea, a avut loc conferința publică de lansare a Asociației „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”. Fondatorii asociației sunt din toate cele opt județe ale Moldovei, profesioniști în domeniile lor – economiști, juriști, antreprenori, geografi, istorici, sociologi etc. „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” se vrea o platformă civică regională ce va aduce în spațiul public din nou competența și buna-credință, în ideea relansării economice și sociale a întregii regiuni.

 „Moldova are nevoie de o voce. Puternică și coerentă, care să apere și să promoveze interesele majore ale regiunii. Existența unei structuri civice regionale, care să identifice clar motivele pentru care Moldova este blocată în subdezvoltare și să propună spre dezbatere publică soluții concrete de relansare economică și socială, este extrem de necesară acum. Toți cei care, prin expertiză și competență profesională, pot contribui la acest efort colectiv, sunt așteptați în rândurile noastre.

Problemele majore ale Moldovei – lipsa autostrăzilor, inechitatea bugetară (în perioada 2012-2015, regiunea Nord-Est a dat bugetului central cu 10 miliarde de lei mai mult decât a primit înapoi prin alocări, Moldova fiind astfel un donor bugetar), emigrarea masivă și continuă (25% dintre moldoveni au părăsit regiunea, unul din 3 români din străinătate e moldovean), izolarea ce duce la degradarea accelerată a unor regiuni (Galați, Botoșani) – vor fi impuse pe agenda națională pentru rezolvare cu prioritate.

Fără acțiune imediată, decalajul dintre Moldova și celelalte regiuni ale României va crește susținut. «Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei» este primul grup regional ce are ca obiectiv major stoparea urgentă a acestui trend economic-social ce ne duce la dezastru absolut. Vom fi vocea de care Moldova are nevoie”, precizează un comunicat al asociației.

Între membrii fondatori ai Asociației „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” se numără și doi romașcani, Dan Radu și Bogdan Roman. Dan Radu este născut în 1965, la Roman, jurnalist, cu peste 30 de ani de experiență în presă, fost redactor-șef al rețelei Monitorul, co-fondator și director al Ziarului de Iași, fost director programe TVR și publisher al rețelei locale Publimedia, în prezent redactor-șef al revistei de tehnologie PINmagazine. Bogdan Roman este născut în 1980, antreprenor, director general al companiei Metropolis (de 15 ani), anterior a fost topograf, agent comercial, director vânzări – economist de profesie, a absolvit Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Intervențiile celor doi în cadrul conferinței de lansare a Asociației „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” pot fi urmărite aici și aici.

Manifest al „Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei”: „Cine suntem și ce vrem”

„Moldova este, de mai bine de 100 de ani, un teritoriu marginalizat, mereu pus la coadă. Un teritoriu exploatat electoral, periodic, cu promisiuni niciodată îndeplinite.

Suntem opt județe – 4 milioane de oameni – care speră în zadar de la politicieni desemnați de la centru o viziune consolidată pentru acest sfert de țară.

Politicile centraliste și-au dovedit cu fiecare ciclu electoral, de 30 de ani încoace, neputința și ineficiența.

Moldova de azi este subdezvoltată economic și fără voce politică pentru că e reprezentată în Capitală de politicieni mediocri și obedienți, care nu s-au solidarizat niciodată pentru a apăra interesele celor 4 milioane de alegători.

Politicieni care votează fără greș în conformitate cu linia partidului centralist, nu cu nevoile și cu interesele alegătorilor lor.

Fiecare an înseamnă, pentru acești 4 milioane de alegători, încă un buget de stat în care Moldovei «nu i se alocă bani» pentru drumurile de care are nevoie, pentru spitale, pentru școlile în care să-și educe copiii.

Moldova are nevoie prin urmare de o voce clară, articulată, care să-i protejeze și promoveze interesele.

PROBLEMELE MOLDOVEI AU DREPTUL SĂ INTRE PE AGENDA NAȚIONALĂ.

Cele opt județe ale Moldovei au probleme specifice – care țin de geografie, de infrastructură, de dinamica socială, de proiecția conștientă a unui viitor sănătos.

Asociația «Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei☼, ce are ca membri persoane cu expertiză și competență profesională în domeniile economiei, antreprenoriatului, științelor juridice, administrației, istoriei, geografiei sociale, din toată regiunea, va formula aceste probleme, le va impune pe agenda națională și va propune soluții.

Sunt probleme regionale importante, ce au fost ignorate, sistematic, de generații de politicieni – care sunt răspunzători, din toate punctele de vedere, de subdezvoltarea Moldovei:

  • Lipsa infrastructurii mari, care gâtuie de decenii economia Moldovei, are drept cauză dezinteresul și incompetența politicilor centraliste care repartizează banii și prioritizează proiectele de investiții după o logică fără legătură cu dezvoltarea pe termen lung a unei regiuni esențiale strategic;

  • Rezultatul acestor politici se traduce prin inechități în alocările bugetare – care adâncesc, sistematic, decalajul dintre Moldova și regiunile cu creștere economică peste media țării; în 2018, de exemplu, Moldova – care înseamnă peste 20 % din suprafața țării – a primit un umilitor 2,3% din bugetul național de investiții al Ministerului Transporturilor;

  • Regiunea e privită de decenii, în luări publice de poziții, prin lentila unor stereotipii care-o califică drept «primitor universal» de infuzii financiare. Datele arată însă, adesea, altceva: în perioada 2012-2015, de exemplu, regiunea Nord-Est a livrat bugetului central cu 10 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro) mai mult decât a primit înapoi prin realocări;

  • Fenomenul migrației forței de muncă – care trage în jos întreaga economie națională – are efecte devastatoare în Moldova: din trei emigranți români, unul este din Moldova; 25% din populația zonei – față de 10%, media națională – contribuie, prin munca lor, la PIB-ul altor țări;

  • Orașe mari – sau județe întregi, precum Galațiul sau Botoșaniul – sunt condamnate la izolare și declin accelerat pentru că nu-și pot conecta motoarele economice la cele ale regiunii; și n-o pot face pentru că nu există conexiuni de transport adecvate și politici regionale care să le valorifice inteligent resursele, creativitatea, potențialul.

SUBDEZVOLTAREA MOLDOVEI NU ESTE UN DAT ISTORIC.

Sunt 160 ani de când Moldova plătește, discret, factura Unirii Principatelor.

În 1859, de exemplu, regiunea Moldovei avea de trei ori mai multe drumuri modernizate decât Muntenia; un venit comunal pe cap de locuitor mai mare; mai multe târguri; moșii mai performante; o administrație care, după standardele epocii, era mai modernă și mai eficientă.

Imediat după momentul 1859, Principatele Unite se mândreau cu patru mari orașe: București, Iași, Botoșani și Galați.

Azi Botoșaniul și Galațiul și-au pierdut vigoarea economică și pozițiile în top nu doar pentru că granițele României s-au extins, incluzând orașe transilvănene mari, ci pentru că au pierdut puncte, an de an, din cauza necruțătoarelor reguli ale centralismului.

Centralismul a schimbat dramatic viitorul Moldovei.

În 1930, ziarele epocii titrau pe prima pagină: «Vrem șosele în Moldova! Singura regiune fără șosele!».

Sună cunoscut, nu-i așa?

MODELUL CENTRALISMULUI FRANCEZ IACOBIN, pe care România l-a adoptat într-un anume context istoric, a devenit – în timp – o frână pentru regiuni, ținute într-o dependență bugetară cronică de un centru tot mai lipsit de viziune, mai arogant, mai clientelar.

Până și Franța a renunțat, în anii ‘60, la acest model – devenise depășit, neoperant, contraproductiv.

Suntem în secolul XXI și pierdem, ca țară, teren – pentru că nu ne reformăm administrația, nu ne stimulăm potențialul local, nu creăm context regiunilor să performeze.

Mai rău, bugetul public e tranzacționat, mai mult ca oricând, pentru scopuri complet străine de nevoile contribuabililor.

A venit momentul să cultivăm șansele de dezvoltare ale regiunilor – și, implicit, șansele de dezvoltare ale întregii Românii. Acesta este, de fapt, interesul național: ca regiunile să-și tureze motoarele, să se dezvolte, să atragă investiții și talente.

Descentralizarea înseamnă inteligență istorică, șanse de dezvoltare, promisiuni plauzibile de prosperitate generată de jos în sus.

Înseamnă plasarea deciziei mai aproape de comunități.

Descentralizarea înseamnă administrare modernă, flexibilă, rapidă, eficace.

NU CAPITALA TREBUIE SĂ AIBĂ O ȚARĂ, CI ȚARA TREBUIE SĂ AIBĂ O CAPITALĂ.

Procesul de regionalizare, aflat în dezbatere publică în 2013 – care ar fi permis în acești ani accesarea dinspre regiuni a fondurilor europene pentru infrastructură mare, de care Moldova are stringentă nevoie – a fost abandonat de administrația de la București fără vreo explicație.

Dezvoltarea României trebuie să fie rezultanta eforturilor marilor comunități regionale, care sunt direct interesate să valorifice oportunități – și deci vor fi mai rapide și mai eficiente.

Regiunile României trebuie, în plus, să se dezvolte simultan și echilibrat. Dezechilibrele nasc tragedii, reacții extreme, pericole greu de anticipat.

Asociația Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei va propune un model național de descentralizare administrativă – și de punere în acord a intereselor regionale cu obiectivele dezvoltării naționale.

Credem că este timpul ca marile regiuni ale României să capete voce politică și putere administrativă pentru a relansa dezvoltarea țării, ținută acum pe loc de un hipercentralism ineficient, paralizant și antinațional.

DE ACUM, MOLDOVA ARE O VOCE”, este mesajul transmis de membrii fondatori ai Asociației „Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”.

 

 

 

 

 

 

COMENTARII

WORDPRESS: 1
  • Alex 2 ani

    Într-o mare măsură – pentru rămânerea în urmă din punct de vedere economic a provinciei românești Moldova – o auși cetățenii din Moldova. Alegătorii au votat prea mulți ani cu bandiții comuniști. Ar trebui întrebați deputații și senatorii din Moldova ce inițiative parlamentare au avut după 1989 în vederea dezvoltării infrastructurii (căi ferate, poduri, autostrăzi) din zona Moldovei.