Romanul are mai mulţi votanţi decât locuitori

Populația stabilă a Romanului este de 50.713 de locuitori, conform datelor de la recensământul din 2011. Cu toate acestea, pe listele electorale sunt peste 60.000 de romașcani. Reprezentanţii administraţiei locale consideră lucrurile neclare din vina celor care decid modul de întocmire a acestor liste.

Peste 60.000 de romaşcani se află înscrişi pe listele electorale permanente pentru alegerile europarlamentare din data de 25 mai. Numărul alegătorilor este mai mare  decât populaţia stabilă a oraşului, dar autorităţile dau vina pe legislaţia actuală şi pe modul în care a fost efectuat recensământul din noiembrie 2011.

Conform datelor recensământului din noiembrie 2011, în municipiul Roman era o populaţie stabilă de 50.713 de locuitori. Reprezentanţii Direcţiei de Statistică Neamţ au precizat că

„populaţia stabilă înseamnă atât persoane prezente, cât şi persoane temporar absente din localitate la momentul recensământului”. În plus, alte 12.200 de persoane erau plecate din Roman pentru o perioadă îndelungată, în diferite localităţi din ţară sau din străinătate. Adunate, cele două cifre duc la o populaţie a Romanului de 62.913 locuitori.

Cu toate acestea, pe listele electorale permanente întocmite pentru alegerile din 25 mai se regăsesc 60.528 de alegători din Roman. Dacă scădem numărul alegătorilor (persoane cu vârsta de cel puţin 18 ani) din numărul tuturor romaşcanilor (atât cei care locuiesc în Roman, cât şi cei care au buletin de Roman, dar locuiesc şi muncesc în ţară sau în străinătate), rezultă o diferenţă de doar 2.385 de persoane. Ori, numărul copiilor de până în trei ani, al preşcolarilor şi al elevilor minori este mult mai mare. Ceea ce înseamnă fie că recensământul nu a fost făcut cu responsabilitate – deşi, la nivelul ţării, a costat 40 de milioane de euro -, fie listele electorale permanente conţin mai mulţi posibili votanţi decât există în realitate.

„Este foarte greu de stabilit. Dar, sincer să fiu, eu nu am foarte mare încredere în recensământ. Cred că, la nivel naţional, acesta are o eroare de câteva milioane de români. Vă dau un exemplu de la Roman, atunci când se făceau recenzările pe teren. Erau recenzori care veneau şi spuneau că au terminat treaba, dar am găsit blocuri întregi nerecenzate şi i-am trimis înapoi pe teren. Sau faceţi un sondaj şi veţi vedea că, de pe o scară cu 20 de apartamente, aproape o jumătate nu sunt ocupate. Deci, acolo nu a fost nimeni recenzat, dar apartamentele acelea aparţin cuiva. Pe de altă parte, gradul de colectare a taxelor şi impozitelor este destul de bun la Roman, peste 95%, ceea ce înseamnă că proprietarii îşi fac datoria de buni contribuabili. Adevărul e undeva la mijloc, nu putem da un enunţ foarte clar”, spus Laurenţiu Dan Leoreanu.

Listele electorale permanente sunt documente în care se înscriu cetăţenii români care au drept de vot şi care domiciliază în localitatea pentru care se întocmesc. Listele electorale permanente cuprind toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani şi care au exerciţiul drepturilor civile şi politice. Înscrierea în listele electorale permanente se face din oficiu. Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot fi înscrişi, la cererea lor, în listele electorale permanente ale localităţii în care s-au născut ori în care au avut ultimul domiciliu în ţară. Cererea se depune la misiunea diplomatică a României din statul în care domiciliază sau direct la serviciul public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor. Cererile depuse la misiunile diplomatice ale României vor fi trimise Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

Actualizarea listelor se face de secretarii din primării, împreună cu  angajații de la Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date, pe baza informaţiilor de la evidenţa populaţiei, fără a avea o legătură cu recensământul. Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în listele electorale permanente. În acest scop, după primirea listelor de la serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, primarii aduc la cunoştinţă publică locul unde şi perioadele când pot fi verificate.