REPERE: „La anul, vreau medalie la europene!”

Dorința este a Biancăi Perie, numărul 11 în lume, campioana României, cvadruplă campioană mondială la aruncarea ciocanului.

Bianca Florentina Perie, campioana României la aruncarea ciocanului, cea mai bună atletă a României în 2011, a încheiat anul competiţional 2013 cu o clasare pe locul al 11-lea la Campionatul Mondial de Atletism, la Moscova, în august. Eleva antrenorului emerit Lucică Cucoş, cvadruplă campioană mondială la aruncarea ciocanului la juniori II şi I, medaliată la campionate europene de tineret şi seniori, este optimistă în ce priveşte competiţiile care vor urma.

Ce a fost a fost

Febuarie 2013, după cantonamentul de la Slănic Prahova, a spus antrenorul Lucică Cucoş: „De la Bianca mă aştept să-şi depăşească recordul, 73,52 metri, ba, chiar, să arunce 75 de metri. În primă fază, însă, vreau ca ea să-şi facă baremul de 72 de metri pentru a fi pe lista participantelor la Campionatul Mondial de la Moscova”.

Martie 2013: La Campionatul Naţional de Aruncări Lungi, Bianca a aruncat 69,20 metri, rezultat foarte bun în acel moment, la primul concurs important al anului. Mai 2013: La Grand Prix Oneşti, Bianca a reuşit o cea mai bună aruncare de 65,19 metri, din ultima încercare. Romaşcana a avut şi două încercări, ratate, însă, care ar fi ajuns undeva pe la 67 sau 68 de metri, conform aprecierii lui Lucică Cucoş. La următorul concurs, etapa 1 a naţionalelor, Perie a aruncat 67,73 metri.

Iunie: La Campionatele Internaţionale ale României, Bianca Perie s-a clasat pe locul I, cu o cea mai bună reuşită de 67,14 metri. În etapa a doua a naţionalelor, Bianca a izbutit, lucru mai mult decât rar întâlnit, două încercări reuşite identice, ultima şi penultima, de 68,80 metri.

Iulie: Bianca a realizat baremul de participare la Campionatul Mondial de Atletism, cu prilejul etapei a treia a naţionalelor de atletism după cea de a doua încercare: 69,97 metri. O săptămână mai târziu, Perie a devenit campioană balcanică la aruncarea ciocanului, cu o cea mai bună încercare de 68,76 metri.

August: La naţionalele juniorilor 1 a evoluat în afara concursului şi a reuşit cel mai bun rezultat al sezonului, 70,31 metri.

La Moscova, la Campionatele Mondiale de Atletism 2013, alături de dublul campion mondial Mohamed „Mo” Farah

Bianca Perie s-a calificat în finala mondialelor de atletism

Bianca n-a reuşit să depăşească, la Moscova, în 2013, locul al şaselea, ocupat la mondialele de seniori de acum doi ani, din Coreea de Sud. Perie a aruncat 71,32 metri, în calificările pentru finala de 12, cea mai bună aruncare a sa din 2013 într-un concurs oficial. S-a clasat pe locul al zecelea. În finala pentru clasarea între primele opt a avut al 11-lea rezultat din concurs.

„2013 a fost un an bun. Obiectivul meu a fost calificarea în finala Campionatului Mondial şi mi l-am îndeplinit. A fost un concurs tare. Nici nu se poate altfel. Multe emoţii şi mult stress. Fără astea nu se poate, nu scapi. Concursul a fost unul care a trecut foarte repede. Am avut trei încercări pentru calificarea în finala de 12 şi încă trei pentru finala de 8. În calificările pentru 12, îmi doream să obţin o poziţie cât mai bună. Acolo a fost concentrarea maximă. Simţeam că sunt în formă. Pe stadion nu eram decât eu, indiferent de vacarmul din jur. Vedeam doar spaţiul de concurs. Știam sigur că pot să arunc cel puţin 71 de metri, cât era nevoie pentru calificarea în finală. Era o gălăgie inimaginabilă. Toată lumea ţipa, încuraja pe unul sau altul dintre atleţii din arenă. Nu m-a mai deranjat. M-am obişnuit, cu atâtea concursuri. Puteau să-mi urle şi în ureche şi tot n-aveam treabă cu ei. În momentul în care îţi doreşti ceva, nu te mai interesează ce se întâmplă lângă tine sau în tribună. Este o voce pe care vrei să o auzi, pe care o auzi şi de care ai nevoie: cea a antrenorului. Este foarte clar că am simţit lipsa antrenorului. Dacă era domnul profesor lângă mine, mai puneam doi metri peste aruncarea mea cea mai bună. Aş fi prins şi finala mare, cu opt sportive. Când este lângă mine, mă simt mai puternică. Știe cum să mă aşeze în cercul de lansare, să mă încurajeze. Sunt mulţumită de rezultat, în ciuda condiţiilor, care n-au fost tocmai strălucite. Am dat cât am putut de bine. Rusoaica şi poloneza explodau de putere. Cele două şi nu doar ele aveau împrejur un întreg staff, doi antrenori, psiholog, maseur, doctor, fiecare cu responsabilităţile lui. Am conştientizat şi m-a impresionat mult diferenţa dintre condiţiile noastre de pregătire cu ale celor din afară. Refacerea, în primul rând, este foarte importantă: saună, bazin, masaj, hidromasaj, fizioterapie, tot felul de tratamente…”, spune Bianca. Antrenorul Cucoş completează: „Preşedintele Federaţiei Române de Atletism m-a tăiat de pe listă, la fel ca la alte două concursuri importante, europenele pe echipe de la Dublin şi Balcaniada seniorilor”.

A plouat la Dublin

Jocurile Francofoniei de la Nisa

La Cupa Europei pe naţiuni, liga I, de la Dublin (Irlanda), naţionala de atletism a României avea ca obiectiv calificarea în eşalonul elită, Superligă, dar s-a clasat doar pe locul al treilea, primul necalificant. Bianca a ocupat locul al doilea în proba sa şi a obţinut 11 puncte din 12 posibile. România nu a promovat în Superligă din cauză că i-au mai lipsit 1,5 puncte, când s-a făcut totalul celor adunate de toţi atleţii din lot, participanţi la întrecere. „Vremea a fost urâtă, cu vânt şi ploaie. M-a afectat. M-am supărat foarte tare că România n-a urcat în Superligă. Aşa a fost să fie. Ce este dat de la Dumnezeu aşa rămâne. Poţi să-ţi pui şi stele-n frunte, tot degeaba. Nu este o amintire plăcută. Au mai fost şi europenele de aruncări lungi şi un singur Grand Prix, în acest an, mai puţine concursuri. M-am concentrat, în special, pe participarea la mondiale”, a mai spus Bianca.

„La Nisa, civilizaţie. Aici, mi-e frică să ies din casă”

Bianca Perie a obţinut medalia de argint la întrecerile din cadrul Jocurilor Francofoniei, de la Nisa (Franţa), competiţie rezervată culturii şi sportului şi la care au participat reprezentanţi ai 55 de ţări. Bianca a fost devansată de atleta poloneză Anita Wlodarczik, cea care a aruncat mult peste ce au reuşit celelalte competitoare, 75,62 metri. Bianca a reuşit o aruncare maximă de 70,41 metri.

Purtătoare de drapel a României la deschiderea competiţiei din Franţa, Bianca spune: „Au apărut la acest concurs ţări despre care nici nu ştiam. Rămân cu amintiri plăcute de acolo, de la Nisa. Totul a fost frumos, peisajul, oamenii. În timpul liber am fost la paljă. Am rupt soarele în două, m-am ars toată. Lumea? Mult mai calmă şi mai liniştită. Noi suntem mai agitaţi. Poate că am fi mai liniştiţi dacă am avea şi noi banii pe care îi au ei. Este diferenţă mare între gradul de civilizaţie al lor şi al nostru. La Nisa poţi să te plimbi în voie, fără grijă. La noi, mi-e frică să ies pe stradă. Mi-am adus aminte, apropo de stradă. În perioada Jocurilor Francofoniei, n-am locuit în oraş, ci pe vapor, pe un vas de croazieră ancorat în port. Am împărţit camera – de doi pe doi metri, cred -, o cuşetă, de fapt , cu prietena mea de la lot, Andreea Ogrăzeanu, la fel ca şi în ultimii patru sau cinci ani. Când am intrat în cuşetă, am văzut că paturile sunt suprapuse. «Eu nu dorm sus!», am zis, amândouă, aproape în acelaşi timp. Aşa a fost. Ea a dormit în patul de jos, eu am dormit jos, pe saltea. Paturile erau foarte înguste şi ne era frică să nu cădem. Altfel, am vizitat Monaco şi celebrul Cazino, dar mult mai frumos a fost la Grădina botanică „.

Jocurile Francofoniei de la Nisa

„Vreau medalie la europene”

„Până la sfârşitul lunii decembrie voi face pregătire, acasă, la Roman. În ianuarie voi pleca în cantonament. Nu ştiu unde, încă. Sărbătorile le voi petrece acasă, cu familia. La anul mă aşteaptă un campionat european, la Zürich. Vreau medalie! Asta ar însemna să arunc 73 de metri, cel puţin. Rusoaicele şi poloneza sunt cât masive, puternice. Îmi dau seama că va fi greu. Dar ele sunt mai coapte. Eu sunt mai crudă, Trebuie să mă mai coc!”, a încheiat Bianca Perie.