Reparaţii pe hârtie în şcolile rurale

Autorităţile locale din zona rurală nu au alocat fonduri substanţiale pentru reparaţii capitale. Unele unităţi şcolare întâmpină elevii cu acoperişuri prin care plouă şi microbuze învechite. La şcoala din Căuşeni copiii învaţă în regim de dublu simultan, adică patru clase într-una.

Până la primul clinchet de clopoţel au mai rămas două săptămâni. În unele dintre comunele din jurul Romanului, autorităţile locale şi directorii de şcoli au raportat încă din luna august finalizarea lucrărilor de igienizare, în altele încă se mai lucrează. De reparaţii capitale nici nu poate fi vorba. Multe dintre şcolile care ar fi avut nevoie de lucrări de reparaţii trebuie să mai aştepte, din lipsă de fonduri. În multe unităţi şcolare, elevii vor fi întâmpinaţi cu „afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”.

Reabilitări din fonduri proprii şi sponsorizări, la Boghicea

Reabilitarea şcolii din satul Căuşeni, comuna Boghicea, în care învaţă elevi din ciclul primar, a fost considerată de autorităţile locale o prioritate. Administraţia publică locală şi-a propus o reabilitare capitală a clădirii, din fonduri proprii, care să cuprindă lucrări de consolidare, introducerea unui grup sanitar şi repararea instalaţiei electrice. „Nu putem să finalizăm lucrările de reabilitare ale şcolii din Căuşeni într-un singur an. Urgenţa a fost să reparăm o clasă, cancelaria şi holul clădirii, deoarece în şcoala din Căuşeni copiii învaţă în regim de dublu simultan, adică patru clase într-una. Nu ne-am propus mai mult în acest an, pentru că nu am alocat la bugetul local mai mult de 100.000 de lei pentru această lucrare”, a precizat profesorul Eugen Mihai, primarul comunei Boghicea.

Dacă pentru vechea şcoală din Căuşeni autorităţile locale au umblat la visteria primăriei pentru reparaţiile necesare, şcoala din Slobozia a beneficiat şi de un sponsor pentru pregătirea ei în vederea deschiderii anului şcolar. „La şcoala din satul Slobozia construim trei sobe cu sprijinul societăţii Cersanit din Roman. Este o oportunitate de a economisi nişte bani”, spune primarul comunei Boghicea.

Construcţia unui muzeu al satului chiar în incinta şcolii din Boghicea a fost realizată tot din fonduri locale. „Am compartimentat un hol în aşa fel încât să creăm un spaţiu de mărimea unei clase pentru înfiinţarea unui muzeu al satului”, spune primarul Eugen Mihai.

Incertitudini şcolare la Stăniţa

Școala din satul Ghidion, comuna Stăniţa, îşi aşteaptă elevii într-o clădire pentru care nu s-au putut investi fonduri în acest an. „La şcoala din satul Ghidion învaţă preşcolari şi elevi din ciclul primar, în regim de simultan. Un perete al clădirii, care prezintă fisuri, ar avea nevoie de reparaţii. Acoperişul din tablă trebuie schimbat, pentru că, atunci când plouă, se produc infiltraţii. Primăria nu are bani şi, pentru moment, amânăm aceste lucrări”, spune profesoara Angela Cârlescu, directorul Școlii Gimnaziale Stăniţa.

Microbuzul şcolar a fost reparat, dar funcţionarea lui nu este garantată de conducerea şcolii. „Nu ştim cât va rezista microbuzul şcolar, deoarece, zilnic, sunt de parcurs mulţi kilometri. În cinci ani, s-au investit pentru repararea lui sute de milioane de lei”, a spus directorul Cârlescu.

Înfiinţarea unui Centru de zi pentru copiii din comuna Stăniţa, cu sprijinul Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, este pusă sub semnul întrebării. „Am discutat cu PS Ioachim Băcăuanul despre înfiinţarea Centrului de zi de la Stăniţa. Arhiepiscopia ne va asigura şi trimite zilnic hrana pentru 20 de copii care vor frecventa centrul. Una dintre problemele care se ridică în faţa acestui proiect este faptul că numai două cadre didactice sunt localnice, restul sunt navestite. Colegii mei vor să facă voluntariat, dar Centrul de zi presupune ca elevii să fie supravegheaţi de cadre didactice după orele de curs. În condiţiile unor ierni grele, cum au fost cele din ultimii ani, este greu de prevăzut cum ar putea funcţiona acest centru”, a spus directorul Școlii Gimnaziale Stăniţa.