Regionalizarea, la judecata sătenilor

Unii dintre primarii din zona rurală a Romanului cred că noua organizare administrativ-teritorială va conduce la o mai bună gestionare a fondurilor. În opinia altora, însă, comasarea comunelor va stopa dezvoltarea satelor.

Regionalizarea țării este văzută de politicieni ca un pas înainte în dezvoltarea României. Singurul obstacol în fața acestei mari provocări politice pare să fie formula în care noua organizare administrativ-teritorială va fi făcută. În guvernul Boc, tema reorganizării administrativ-teritoriale a țării nu a avut sorți de izbândă. PDL a dorit să impună la nivelul țării o variantă cu 12 sau 14 regiuni, conturate după modelul aplicat în România între 1960 – 1968. Conform acestei variante, Moldova, de exemplu, era împărțită în două regiuni: una cu capitala la Iași, care ar fi inclus teritoriile județelor Botoșani, Suceava, Neamț și Iași, iar cea de-a doua, având capitala la Bacău, alcătuită din teritoriul județelor Bacău, Vaslui și Vrancea. Varianta nu a fost pe placul UDMR. Motivul: PDL dorea ruperea județelor cu populație majoritar maghiară. Ca urmare, proiectul a căzut.

Cu o majoritate consistentă în Parlament, USL vede altfel România, și anume împărțită în opt regiuni de dezvoltare, chiar din acest an. Aceste regiuni există și în prezent, doar că nu au personalitate juridică. Tot USL ne promite că revizuirea Constituției din acest an va viza, pe lângă aspecte legate de atribuțiile președintelui României, numirea judecătorilor Curții Constituționale și atribuțiile Guvernului, și introducerea regiunii, în legea fundamentală, ca unitate administrativ-teritorială.

Pro și contra regionalizării

Coborând din Parlament în satele din jurul Romanului, regionalizarea este privită diferit de către primarii comunelor. Unii văd în această nouă organizare administrativ-teritorială o mai bună gestionare a fondurilor, alții sunt sceptici că satele pe care le administrează în prezent vor mai fi luate în calcul la finanțarea de proiecte.

Comuna Boghicea, situată la limita teritorială cu județele Iași și Vaslui, pe drumul județean 207 A, a fost înființată prin Legea 214/2005, prin reorganizarea comunei Bîra. Comuna Boghicea a existat până în anul 1968. Odată cu împărțirea administrativă a României, potrivit Legii 2, comuna Boghicea a fost desființată, iar satele componente – Boghicea, Slobozia, Căușeni și Nistria – au fost arondate comunei Bîra. „Cred că formarea regiunilor va însemna o mai bună cunoaștere a nevoilor din comunitățile care le formează. Prin această reorganizare, fondurile viitoarelor regiuni vor fi mai ușor de urmărit decât în cazul celor 41 de județe, câte numără acum România. În prezent, suntem nevoiți să concurăm cu proiecte din toată țara, iar implementarea lor este influențată de culoarea politică a primarului. Strategia de dezvoltare va avea în vedere acele obiective la care regiunea este deficitară„, crede Eugen Mihai, primarul comunei Boghicea.

Regionalizarea țării nu este privită cu ochi buni de colegul său de la Ruginoasa, primarul Nicu Chirilă. Înființată prin Legea 340/2003, prin reorganizarea comunei Dulcești, comuna Ruginoasa are în componență doar două sate – Ruginoasa și Bozienii de Sus. „Eu am înființat comuna Ruginoasa. Dacă nu ne desprindeam de comuna Dulcești, nu ar fi intrat în comuna Ruginoasa peste 1,5 milioane de euro pentru proiecte de alimentare cu apă și asfaltarea a 3,7 kilometri de drum. Anul acesta vor fi modernizați alți 2,5 kilometri de drum. Regionalizarea va însemna și comasarea comunelor. Oamenii vor trebui să parcurgă zeci de kilometri pentru o adeverință eliberată de autoritățile de la centrul comunei. Din punct de vedere administrativ, nu cred că regionalizarea este cea mai bună soluție, chiar dacă, prin această reorganizare, se urmărește reducerea cheltuielilor„, spune Nicu Chirilă, primarul comunei Ruginoasa.