În şcolile romaşcane, aceştia sunt prezenţi în 11 şcoli, susţinând activitatea a 215 elevi.
La Centrul Școlar de Educaţie Incluzivă din Roman a avut loc miercuri, 5 martie, o întâlnire de lucru pe tema
„Activitatea de sprijin – între mit şi realitate, în contextul nevoii de schimbare a paradigmei educaţionale”. Evenimentul a fost organizat de Centrul Școlar de Educaţie Incluzivă (CSEI), la discuţii fiind prezenţi directori ai unităţilor şcolare din oraş în care există profesori şi învăţători de sprijin şi directori ai şcolilor speciale din judeţ. Au fost prezenţi, de asemenea, inspectorul şcolar general Viorel Stan şi inspectorul şcolar de specialitate Ionela Meda Știrbu.
„Această întâlnire de lucru a fost născută din nevoia de acceptare a realităţii. Este o întâlnire între specialişti, în cadrul căreia vom căuta împreună soluţii pentru îmbunătăţirea colaborării şi cooperării între actorii acestui demers didactic, în vederea asigurării tuturor serviciilor educaţionale de sprijin copiilor cu dificultăţi de învăţare, aflaţi în situaţie de eşec şcolar sau risc de abandon şcolar. Discuţiile vor viza orientarea şcolară a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, evaluarea copiilor aflaţi în sprijin şi evaluarea elevilor, în general, integrarea elevilor cu deficienţe în colective, adaptarea curiculară şi viitorul activităţii de sprijin”, a spus directorul CSEI Roman, Benone Damian.
„Am aşteptat cu deosebit interes această întâlnire, pentru că ne confruntăm cu situaţii concrete în şcoală, cu copii care au cerinţe educaţionale aspeciale. Noi avem în şcoală doi profesori de sprijin, avem şi un proiect de integrare a copiilor cu cerinţe speciale şi căutăm mereu soluţii pentru a face faţă provocării care înseamnă să lucrezi cu aceşti copii”, a spus profesoara Maria Campău, director la Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri”.
Activitatea învăţătorilor şi profesorilor de sprijin a debutat la Roman în 2002, la fosta Școală nr. 2, un singur elev beneficiind, la acel moment, de acest serviciu. În anul şcolar 2003 – 2004, o singură şcoală din oraş avea profesor de sprijin, care lucra cu cinci copii. Numărul şcolilor şi al elevilor implicaţi în aceste activităţi a crescut de la an la an, ajungând ca, în anul şcolar 2013 – 2014, profesorii de sprijin să fie prezenţi în 11 şcoli din judeţ, dintre care trei în mediul rural, asigurând asistenţă pentru 215 elevi. Profesorul şi învăţătorul de sprijin lucrează cu copiii după cerinţele programei normale de studiu, dar având un plan de lucru personalizat, în funcţie de specificul de învăţare al fiecărui copil. Scopul acestui program este acela de a-l ajuta să atingă nivelul minim de cunoştinţe şi, cu timpul, să devină independent. Profesorul de sprijin lucrează cu copilul atât în clasă, atunci când profesorul sau învăţătorul de la clasă solicită acest lucru, cât şi în cadrul unui program special.










Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol