Chiar dacă Romanul se află sub cod portocaliu de ger, din punct de vedere calendaristic a sosit 1 Martie, iar conducerea Primăriei municipiului Roman a dorit să facă o bucurie mai multor romașcani. Astfel, primarul Lucian Micu a mers în câteva școli, la Spital și în alte structuri din subordine pentru a împărți flori cu ocazia venirii primăverii.
Dacă de 1 Martie edilul Romanului a fost activ în viața comunității, pe 8 Martie acesta va lipsi de la Ziua Femeii. Asta deoarece, în perioada 4 – 10 martie, Asociația Municipiilor din România organizează o vizită de lucru în Republica Estonia și Olanda, la care este invitat să participe și primarul Lucian Micu. Conform declarațiilor autorităților, vizita de lucru are ca obiective principale studierea experienței avansate a acestor țări în digitalizare, regenerare urbană, stabilirea de contacte cu organizațiile omoloage, precum și dezvoltarea unor parteneriate care să contribuie la promovarea bunelor practici și a schimbului de specialiști și experiență în domenii de interes comun.
Comentarii
Spre deosebire de „dragobete”, un regionalism slavono-bulgar pe care majoritatea satelor romanesti, intre care si cele din Moldova, nu l-au cunoscut pana acum, „martisorul” reprezinta un termen si o realitate care definesc si aduna laolalta intregul neam romanesc, de la Hotin si Soroca pana in Valea Timocului, din Muntii Bucovinei pana in Muntii Pindului. Il intalnim peste tot, in acest spatiu intins, in care s-a format si traieste pana astazi, mai mult sau mai putin compact, poporul roman, cel mai numeros dintre popoarele sud-estului european. Denumirea lui reprezinta un diminutiv al vechii denumiri a lunii martie, pastrata pana astazi in aromanul „martsu”, provenit din denumirea latina Martis mensis „Luna lui Marte” a acestei prime luni a Anului Nou de odinioara, marcata nu de putine ori de noi incertitudini si conflicte, in fata carora omul simtea nevoia de a se proteja pe sine si nu numai prin amuleta legata cu un snur impletit in culorile alb si rosu, simbolizand lumina si caldura, iar mai demult, alb si negru, simbolizand lumina si intunericul. Il intalnim frecvent si la bulgari, macedoneni si albanezi, pe alocuri la sarbi si la greci si chiar in unele sate turcesti din Podisul Anatoliei. Denumirea romaneasca, provenita direct din latina, este cea mai veche dintre toate, celelalte fiind la origine tot latine, dar preluate prin intermediul limbilor greaca bizantina ori romana.
Asa…si ?