Primarul din Poienari investeşte în „aurul mov”

Zece localnici au intrat în afacere cu suprafeţe de teren de câte 20 de ari pe care vor cultiva butaşi de lavandă. Costurile înfiinţării se împart între cheltuielile legate de achiziţionarea de butaşi şi cele care privesc lucrarea terenului.

Zece săteni vor să transforme comuna natală Poienari în Provence, regiune franceză faimoasă pentru câmpurile nesfârşite de lavandă. Fiecare dintre cei zece localnici, inclusiv primarul Vasile Emil Dascălu, a intrat în afacere cu o suprafaţă de teren de câte 20 de ari pe care vor fi cultivaţi butaşi de lavandă. Primarul comunei Poienari a fost cel care a propus localnicilor să-şi încerce norocul cu „aurul mov”, cum a fost numită lavanda. Interesul pentru cultivarea lavandei a crescut foarte mult de când s-a aflat că profitul obţinut din cultivarea unui hectar din această cultură ajunge la 8.000 de euro.

„Am văzut reportaje la televizor despre români care au avut curajul să cultive această plantă. Faptul că lavanda se poate cultiva pe suprafeţe mici, pe soluri sărăcăcioase, aşa cum avem noi, cu cheltuieli reduse de înfiinţare a culturii, au fost motive pentru care am decis să demarăm această afacere. Am identificat o societate din Paşcani, specializată în producerea de butaşi de lavandă, de unde vom cumpăra butaşii pe care îi vom planta în această toamnă. Din documentările făcute, se recomandă ca butaşii să fie cultivaţi toamna, pentru a permite dezvoltarea butaşilor peste iarnă, când rădăcina se fixează mai bine în sol”, explică Vasile Emil Dascălu, primarul comunei Poienari.

Costurile înfiinţării culturii de lavandă constau, spune primarul Dascălu, în cheltuieli legate de achiziţionarea de butaşi şi cele care privesc lucrarea terenului.

Pe piaţa românească, butaşii de lavandă se vând, în medie, cu 4-5 lei bucata, însă preţul se negociază în funcţie de cantitatea cumpărată.

„În primul an nu vom face producţie, nu vom avea ce recolta. Începând cu al treilea an, vom putea obţine prima producţie de flori de lavandă. Este o cultură uşor de întreţinut, care rezistă până la 30 ani. La această cultură nu avem decât de prăşit, este rezistentă la secetă şi nu există pericolul să fie mâncată de capre. Intenţionăm să ne facem o pepinieră proprie, pentru a putea deveni, în viitor, furnizori de butaşi de lavandă. După calculele făcute, cu porumbul şi cu alte culturi păioase nu vom obţine niciodată profitul rezultat din cultivarea acestei plante”, a spus primarul comunei Poienari.

Lavanda, un miracol pentru trup şi suflet

Lavanda este o plantă de origine mediteraneană, cu o înălţime de până la 50 de centimetri, cu tulpini subţiri şi lemnoase, frunze mici de culoare verde-cenuşiu şi flori liliachii. Planta este foarte căutată, pentru diversele modalităţi în care poate fi valorificată, sub formă de săculeţi parfumaţi de lavandă, ceaiuri şi buchete de flori. După ce este adunată cu grijă, lavanda este uscată, pentru a nu prinde mucegai. După recuperarea investiţiei, banii din vânzarea lavandei rămân agricultorului.

Florile de lavandă au multiple întrebuinţări în gastronomie, în industria farmaceutică şi chimică, precum şi în medicina naturistă. Principalii clienţi ai producătorilor acestei plante sunt companiile mari de produse naturiste sau de produse cosmetice.