Preotul Tiberiu Roşu a scos de sub tipar a treia carte

Lucrarea de licenţă a tânărului preot a fost transformată într-o carte apărută la Editura „Filocalia”. Monografia este dedicată bisericii ieşene Banu, care datează din 1705, lăcaş de cult închinat Episcopiei Romanului. 

O nouă carte a văzut lumina tiparului la Editura „Filocalia”, a Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. Este vorba de lucrarea „Biserica Banu – de la origini până în prezent”, scrisă de tânărul preot Tiberiu Roşu, de la Biserica „Constantin şi Elena” din satul Stejaru, comuna Ion Creangă, apărută anul trecut cu binecuvântarea ÎPS Ioachim Giosanu, arhiepiscop al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului.

Prefaţa lucrării este semnată de academicianul Răzvan Theodorescu.

„Scriu cu bucurie câteva rânduri despre această monografie dedicată biserii ieşene Banu. Copil bucureştean de neam moldav, venit în vacanţe la Bârnova şi Iaşi, petreceam ore pe lângă cabinetul medicului Gancevici, bunicul meu matern, situat în coasta bisericii Banu, pe o stradă azi dispărută”, scrie profesorul universitar Răzvan Theodorescu.

„Biserica Banu – de la origini până în prezent” este prima lucrare monografică a lăcaşului de cult şi reprezintă, de fapt, lucrarea de licenţă a tânărului preot.

„Cartea scoate în evidenţă aspectele fundamentele ale existenţei lăcaşului de cult, aminteşte de ctitorii şi slujitorii acestuia, de închinătorii săi – breasla calicilor din Iaşi -, precum şi de unele personalităţi şi oameni de cultură ce şi-au legat numele de biserica Banu, cum este cazul scriitorului Barbu Ștefănescu Delavrancea. Lecturând această carte, descoperim şi felul în care biserica şi-a onorat chemarea, de a sluji lui Dumnezeu şi oamenilor. Salutăm această importantă şi unică monografie, având încredinţarea că ea va reprezenta o adevărată sursă de documentare, un izvor din care să-şi adape setea de cunoaştere cei care se apleacă asupra trecutului, constituind o cărămidă aşezată la edificiul culturii şi spiritualităţii înaintaşilor, dar şi la promovarea ortodoxiei româneşti”, scrie preot doctor Aurel Florin Țuscanu.

Este a treia lucrare scrisă de preotul Tiberiu Roşu, după „Un memorialist fără amintiri”, ediţie bilingvă română-franceză, Editura „Performantica” (Iaşi, 2010) şi „Interviuri în dimenisiunea românească”, Editura „Princeps Edit” (Iaşi, 2011).

„Este prima monografie a acestui lăcaş de cult care datează din 1705. Vechea biserică din lemn a ars, fiind refăcută, ulterior, cu sprijinul mitropolitului din acea vreme, Iacob Stamati. Lăcaşul de cult, situat pe strada Lăpuşneanu, pe una dintre arterele cele mai circulate ale Iaşului, odinioară strada Veseliei sau strada Sârbească, a fost închinat Episcopiei Romanului, într-o perioadă în care toate bisericile erau consacrate Sfântului Munte. Ca urmare, în această biserică s-a slujit în limba română. Personalităţi marcante ale vremii s-au oprit în această biserică, printre acestea poetul Mihai Eminescu. Lăcaşul de cult a avut cu statul român unul dintre cele mai lungi procese din ţară, care a durat 50 de ani, motivul litigiului fiind amenajarea unui parc pe fosta necropolă a bisericii. Lăcaşul de cult a supravieţuit bombardamentelor din al doilea război mondial. Starea de degradare a bisericii s-a accentuat în timp, iar acum este refăcută printr-un proiect cu finanţare europeană”, a spus autorul monografiei.

Preotul Tiberiu Roşu s-a născut la 6 noiembrie 1987, în oraşul Roman. A absolvit, în 2008, Seminarul Ortodox Liceal „Sfântul Gheorghe” din Roman, iar în 2012, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloaie” din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Preotul Tiberiu Roșu urmează cursurile de masterat ale Facultăţii de Teologie şi cele de masterat ale Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.