Ferma piscicolă a luat ființă în urmă cu doar patru ani, pe un teren viran de pe strada Pompelor din Cordun, foarte aproape de Roman, pe locul stației de epurare a fostei societăți de fibre și fire sintetice Polirom. A fost nevoie de un proiect gândit la perfecțiune, până în cele mai mici detalii, de o investiție de amploare, și de foarte multă muncă, după cum spune Constantin Cristian Cojocaru, inginerul șef al fermei piscicole (foto), care a pornit pe acest drum alături de fratele său, profesor universitar doctor Ștefan Cojocaru, și de medicul Sorin Anton.
„Am activat, după Revoluție, cam în toate domeniile de activitate – producție, distribuție, comerț. După Liceul «Ion Ionescu de la Brad» și studii de horticultură, am ajuns acum la piscicultură, am făcut studii «la bătrânețe» în domeniu. Am ales acest sector pentru că peștele este cel mai greu de produs din domeniul agricol, totul se bazează pe cunoaștere, deducție, fler și multă muncă. Dar, dacă ar fi să o iau de la capăt, aș alege tot acest domeniu. Nimic nu e mai frumos pe lumea asta decât să creezi și să dai viață la sute de mii de vietăți, apoi să ai clienți mulțumiți, să îți spună nu sunt probleme de calitate – pentru că noi nu facem rabat la calitate, folosim cel mai bun furaj posibil”, afirmă inginerul Cristian Cojocaru.
Ajutat de pregătirea anterioară, acesta a deprins prin forțe proprii tainele domeniului: „Eu sunt autodidact, studiez zilnic, în fiecare zi învăț câte ceva, de când mă știu. Am fost legat de matematică mult timp, toată lumea considera că voi fi un foarte bun profesor de matematică – dar s-a dovedit că nu a fost așa. Dar cifrele mele au fost OK, întotdeauna îmi fac calculele și niciodată acestea nu dau decât cum trebuie. Întotdeauna trebuie să ții cont de rezervele pe care le ai și să faci exact de cât ai. Pentru că eu nu sunt singur aici, fratele meu este profesor universitar și avem încă un partener de la Iași. Investiția este foarte mare, nu poți să o faci într-un singur om și, atunci, fiind mai mulți, am reușit să adunăm fondurile necesare. Iar acum nu avem datorii la bănci, nici la furnizori – cât avem, atât de dezvoltăm, aceasta este cea mai bună politică. Problema este să produci la costuri competitive și calitative, asta e cel mai important într-o astfel de afacere”.
„Fabrica” de pește de la Cordun
Pe o suprafață de peste un hectar, cu 11 angajați, ferma piscicolă de la Cordun include stații de incubație, spații de producție de puiet de păstrăv și sturion, pentru îngrășare de păstrăvi și sturioni, dar și un magazin cu o linie de procesare. Aici se lucrează 24 de ore din 24, inclusiv sâmbăta și duminica. „Se lucrează în flux continuu – este, practic, o fabrică”, spune inginerul Cristian Cojocaru.
De la magazinul Fish Dome & Aquaponic Farm de la Cordun se poate cumpăra doar pește în viu, păstrăv, sturion și crap. La comandă, peștele poate fi procesat – prin asomare, eviscerare, filetare și afumare – și pot fi disponibile și câteva sortimente de conserve, precum pasta de pește. Produsele sunt naturale, iar când sunt procesate nu primesc alt adaos în afară de sare. De asemenea, ferma livrează pește pentru numeroase restaurante din zona Romanului și din Iași.
„Prețurile sunt bune, prețuri de producător, mai mici ca în oraș. Și, în ciuda scumpirilor mari la energie și a creșterilor salariilor, mergem pe același preț deocamdată”, afirmă inginerul Cristian Cojocaru.
Calitate prin inovație
Pe lângă un proiect gândit până la cele mai mici detalii, investiția în ferma piscicolă de la Cordun a prins contur cu ajutorul celor mai noi tehnologii și echipamente, într-o industrie cu foarte puțini actori, la acest moment. Sistemele sunt monitorizate computerizat, toate informațiile despre fiecare bazin vin pe calculator, dar și pe telefon – despre parametri de oxigen, pH, temperatură, comenzi pentru pornirea sau oprirea furajării -, iar stațiile de oxigen de sute de mii de euro ale fermei ar putea alimenta spitale întregi în pandemie, afirmă inginerul Cojocaru. Datorită rezultatelor sale foarte bune, ferma este monitorizată atât de producătorii care au livrat echipamentele, cât și de producătorul american al furajelor naturale.
Stațiile de oxigen ale fermei piscicole Fish Dome & Aquaponic Farm
„Proiectele tehnologice au fost gândite, muncite zi și noapte, iar la autorizare nu am primit obiecții. Suntem axați și pe protecția mediului, suntem printre singurele ferme din România care merg pe sistem recirculant – adică folosim foarte puțină apă proaspătă, iar toată apa este reciclată, mii de metri cubi reciclați în fiecare oră și aduși din nou în sistem. De aceea, noi consumăm foarte puțină apă, abia un litru pe secundă -, iar ca să produci 60-70 de tone de pește anual cu un litru de apă pe secundă nu-i e ușor. Dar este o industrie e grea, în România mai sunt foarte puține afaceri de acest gen – cred că nici zece”, spune inginerul Cristian Cojocaru.
În viitor, la ferma de la Cordun se intenționează și producerea la scară largă a legumelor în sistemul inovator acvaponic, definit ca un ecosistem în care deșeurile unora devin resurse pentru alții: într-un sistem recirculant, prin intermediul sistemului de filtrare, bacteriile benefice descompun deșeurile peștilor în nutrienți ușor de absorbit de către plante, într-un mod bio, simbiotic. Este o garanție în plus a produselor naturale, atâta vreme cât orice adaos chimic ar dăuna atât peștilor, cât și plantelor.
Sistem acvaponic de creștere a plantelor
Statul român, uneori „mumă”…
Afacerea fermei piscicole Fish Dome & Aquaponic Farm a fost bine primită în comunitate, beneficiind de o bună colaborare din partea autorităților locale și județene.
„Autoritățile locale ne-au sprijinit. E și o activitate nouă – iar și DSVSA-ul (n.r. – Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor), Mediul (n.r. – Agenția pentru Protecția Mediului), și Apele Române, toți au fost interesați, au încercat și ei să învețe de la noi, pentru că s-ar putea să se multiplice acest business. Noi, fiind singuri acum în acest domeniu, am cerut autorizație pentru creștere pești și plante în sistem acvaponic, iar ei au rămași surprinși, nici nu aveau așa ceva în nomenclator. De asemenea, au venit aici la Cordun colegi de-ai lor de la instituții de control și autorizare din alte județe, să afle de la noi mai multe despre acest domeniu, despre ceea ce înseamnă sistem acvaponic și acvacultură modernă. Chiar de Paști, am invitat toate autoritățile județene, de la Prefectură până la toate instituțiile deconcentrate, să vadă ce înseamnă o fermă piscicolă și au rămas și ei surprinși de ce au văzut. Da, totul e la vedere la noi”, afirmă inginerul Cristian Cojocaru.
Dar ce înseamnă acvacultura modernă? „Sistemul e total diferit din punct de vedere al mediului de creștere. Cine are o baltă sau un iaz, de exemplu, produce undeva la 200 – 500 de kilograme de pește pe hectar – noi, în halele pe care le avem, putem produce 70 de tone anual fără probleme, deci ne-ar trebui zeci de hectare de luciu de apă pentru acest lucru”, consideră inginerul Cristian Cojocaru.
…alteori „ciumă”
Nu la fel de bună a fost colaborarea cu autoritățile statului român când a fost vorba de accesarea de fonduri europene. Un prim proiect, pentru achiziția de echipamente, în valoare de 250.000 de euro, a fost accesat, însă cu dificultăți.
„Am avut un singur proiect, cu fonduri europene, de 250.000 de euro, un proiect nu foarte mare, dar din această relație cu statul am rămas dezamăgit, nu te avantajează, pentru că orice produs pe fonduri europene este unul mai scump decât unul negociat pe piața liberă. Mai avem un proiect semnat, de două milioane de euro, pentru bazinele mari din cadrul fermei, ar fi trebuit să facem o hală de producție de pește peste ele, dar condițiile puse nu au fost favorabile pentru noi. Și magazinul ar fi trebuit să îl facem tot pe fonduri europene, proiectul este semnat, dar nu îl derulăm. De exemplu, în ceea ce privește magazinul, nu ne-au dat voie să participăm la partea de cofinanțare cu suprafața de teren achiziționată pentru magazin. Ei nu au fost de acord, pentru că au motivat că nu producem pește acolo, pe când noi ce am creat aici este integrat în fermă, de magazin ne desparte doar drumul, dar noi vindem în magazin numai ce producem aici în fermă”, afirmă inginerul Cristian Cojocaru.
Un domeniu dificil, într-o industrie grea, care cere o pregătire și o muncă pe măsură, poate fi – consideră inginerul Cojocaru – o explicație a cauzelor care au dus la eșecul multora dintre inițiativele economice din domeniu: „Mulți au creat astfel de afaceri pe fonduri europene, au luat foarte mulți bani, 5-10 milioane de euro, dar cine a făcut proiectul nu a ținut cont de faptul că la sturioni câștigi după 10-12 ani, nu imediat – ei trebuie furajați zilnic, timp de 10-12 ani, să poți să extragi de la ei icre. Ei, cei de la Fonduri Europene au zis așa: implementare doi ani, supraveghere cinci ani, dar ei nu s-au gândit că peste doi ani nu mai sunt fonduri pentru a da mâncare la pește. Deci proiectele au fost gândite prost, au fost deschise vreo zece în toată țara, dar cred că au fost toate închise. Au venit la noi cei de la bănci, curioși să ne întrebe cum de funcționăm și cum reușim să ne dezvoltăm în continuare – ei au creditat cele zece firme, toate din zona de vest. Ne-au întrebat pe noi dacă nu suntem interesați să le preluăm, la preț de 1 leu – pentru că reprezintă pentru ei un cost să le mențină, echipamentele în acvacultură fiind foarte scumpe, iar investițiile sunt mari”.
Este drept că, măcar, producătorul român a fost sprijinit în privința concurenței cu produsele la prețuri mici și de o calitate slabă provenite din importuri. „Despre concurența cu produsele de calitate slabă din afară, în ultima vreme statul ne-a protejat, putem spune că se aduc din ce în ce mai puține «gunoaie». Noi nu primim subvenții pentru pește, pe când subvenții se acordă și la plante, și la animale, dar măcar statul ne-a protejat. Cei câțiva «nebuni» care funcționăm în acest domeniu facem produse de calitate și, atunci, clientul știe să facă diferența. Pentru că, după ce a cumpărat pește de la noi, nu va mai cumpăra niciodată pește de la hypermarket – diferența de calitate este foarte mare”, consideră inginerul Cristian Cojocaru.
Ce fel de pește mănâncă, de fapt, românii
Investiția de la Fish Dome & Aquaponic Farm își va arăta adevăratele roade în viitor, cu răbdare și multă muncă, deși este profitabilă și în acest moment, compania neavând datorii către clienți sau furnizori, cu țintele de producție targetate îndeplinite.
„Din punct de vedere financiar, era clar că noi vom recupera foarte greu investiția. Astfel am plecat la drum, știam că vom scoate greu bani. Însă clienții sunt mulțumiți, la fel ca și noi. Anual, producem 40 de tone de păstrăv și 20 de tone de sturion, aceasta este capacitatea pe care am atins-o. Am fi dorit să mai urcăm, doream în cinci ani să ajungem la dublu, dar, dacă ridicam producția, ar fi trebuit să vindem nu numai pentru persoane fizice și sectorul HoReCa (n.r. – obiective din industria ospitalității: hoteluri, restaurante, cafenele), ci și pe piața de engros, pentru care costurile de energie sunt mari, iar prețurile mici, și nu am fi putut să ne mai dezvoltăm. În perspectivă, în 10-15 ani, când vom putea să scoatem două tone de icre de sturioni, s-ar putea scoate toată investiția în două săptămâni, dar e vorba de timp și răbdare”, afirmă inginerul Cristian Cojocaru.
Un alt motiv pentru care a fost abandonată piața engross – destinația finală a produselor fermei piscicole de la Cordun. „Am lucrat, în trecut, cu un renumit procesator, care livrează marfă pentru marile lanțuri de hypermarket-uri. Le-am dat marfa cu condiția să o livreze pe piața din România, aceasta a fost una dintre condițiile din contract – pe care ei, însă, nu au respectat-o. Au făcut analiza de calitate a produsului, au văzut că produsul este foarte bun și l-au vândut tot în Austria. Le livram tone întregi, comenzi foarte mari, dar produsul nu se găsea pe piața din România. Am văzut că nu era produsul nostru nicăieri în Iași, în Bacău, în București (pentru că ei, prin lege, sunt obligați pe etichetă să arate țara de proveniență a produsului) și vedeam acolo doar produse din Turcia, nimic din România. Le-am cerut o explicație și au zis că diferența de calitate dintre noi și ceea ce pot ei aduce de pe piața externă este foarte mare și, atunci, produsul extern nu s-ar mai fi vândut”, mai spune inginerul Cristian Cojocaru.
Model pentru generațiile actuală și următoare
Pe lângă mulțumirea pe care o au că generația următoare a familiei lucrează de asemenea în firmă, deținătorii fermei Fish Dome & Aquaponic Farm s-au gândit și la viitoarea generație de specialiști în domeniu – din ce în ce mai puțini și în România, dar și în Europa -, pentru care au construit deja clădirea unui viitor centru de cercetare și formare profesională în piscicultură, acolo unde studenții să deprindă tainele pisciculturii, gratuit, dar cu o singură condiție: să învețe.
Clădirea viitorului centru de cercetare în piscicultură
„În România nu mai există niciun centru de cercetare în domeniu, cu laboratoare complexe. Peștele, încet, încet, în mediul natural nu îl mai găsim – și din cauza exploatării, și din cauza poluării, apele au adâncimi din ce în ce mai mici. Astfel, noi sperăm să reușim să amenajăm, tot prin fonduri proprii, acest centru de cercetare. Vrem să formăm specialiști, pentru că nu găsim specialiști, în România nu mai funcționează nicio facultate de piscicultură, nici la Galați, nici la Iași, nici la Timișoara, s-au desființat toate, se face numai masterat, dar dacă tu ai fost inginer auto, cum să faci master în piscicultură?! Practic, aici a fost marea problemă a celor care au făcut proiectele europene în domeniu – aceste proiecte de zeci de milioane de euro au fost făcute de specialiști care nu au crescut pești niciodată, au dat sfaturi foarte proaste”, afirmă inginerul Cristian Cojocaru.
Acesta oferă, de asemenea, sprijin și altor antreprenori care doresc să activeze în acest domeniu: „Ideea noastră am mai dat-o la Tecuci, la Galați, la Sibiu mai avem un proiect – exact același concept de magazin, îl creăm după imaginea noastră, dar magazinele vor fi administrate de alte firme. Lucrez și la Sibiu, la un proiect foarte mare, la o firmă care nu a găsit nicăieri în țară pe cineva care să îl ducă, un proiect grandios, pe 280 de hectare, vor să amenajeze o fermă piscicolă, un restaurant, stație de procesare, pensiuni, teatru de vară, muzeu piscicol – și nu au găsit specialiști. Și, chiar dacă sunt foarte ocupat, am avut curaj și sper ca la 1 februarie să le termin proiectul integral”.
Planuri de viitor
Perseverența și munca sunt garanții ale succesului și ale dezvoltării, astfel că proiectele viitoare ale deținătorilor fermei Fish Dome & Aquaponic Farm de la Cordun au prins deja contur: extinderea cu o rețea de magazine, dar și un restaurant cu specific piscicol.
„Deocamdată, acesta de la Cordun este singurul magazin, pentru zona Roman. Dorim să mai deschidem magazine la Iași și la Piatra Neamț, în același format ca cel de aici. Vrem să ne extindem până la amenajarea unui restaurant pe terenul achiziționat lângă magazinul nostru din Cordun, pentru că doar așa îi poți da valoarea oricărui produs pe care îl produci. E un proiect extraordinar de frumos, cu acoperiș verde, fără tablă, cu apă, cu bazin de apă înăuntru, în care peștele să fie vizibil – ne-am oprit în primul rând din cauza pandemiei, pentru că piața HoReCa a fost lovită foarte mult. Autorizările le avem pentru restaurant, investiția este destul de mare, dar e greu de spus când îl vom finaliza – este și pandemia, vor mai crește și prețurile de energie (pentru că noi, la început, plăteam 17 bani kilowatt-ul, iar acum 1 leu – în prezent 100.000 de lei dăm numai pe energie). Până când asta nu se va echilibra, pentru a putea face niște calcule sigure, nu cred. Sper că, până în 2025, vom reuși să facem și centrul de cercetare, și restaurantul cu specific de pește. Dar, cu toate acestea, perspectivele sunt bune, suntem acolo unde ne-am stabilit, conform ștachetelor pe care ni le-am impus”, mai spune Constantin Cristian Cojocaru, inginerul șef al fermei piscicole Fish Dome & Aquaponic Farm.
Fish Dome & Aquaponic Farm
Strada Pompelor, sat Cordun, comuna Cordun, jud. Neamț
www.fishdome.ro
facebook / Ferma Piscicolă Cordun
Google Maps: https://goo.gl/maps/yJ9DaoUp53a3M4WG6
Comentarii