Peste 50% dintre fermierii nemțeni au peste 60 de ani

Potrivit datelor furnizate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Neamţ, mai bine de 50% dintre fermieri au peste 60 de ani.

Vârsta fermierilor nemţeni este o problemă pentru agricultura judeţului, în condiţiile în care din spate nu vin tinerii care să continue munca începută. Potrivit datelor furnizate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Neamţ, mai bine de 50% dintre fermieri au peste 60 de ani. Datele arată că aproape 18.000 dintr-un total de 27.500 de fermieri sunt trecuţi de prima tinereţe, adică au peste 60 de ani. În acelaşi timp, aproximativ 10.000 de fermierii au vârsta cuprinsă între 30 şi 60 de ani. Cei mai puţini sunt tinerii: aproape 300 de fermieri sunt până în 30 de ani.

Un studiu realizat pentru Comisia Naţională de Prognoza, care a avut la bază date ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), arată că cei mai mulţi beneficiari ai plăţilor directe în agricultură au peste 60 de ani şi deţin, în total, mai mult de 2,2 milioane hectare de teren. Din datele APIA care au stat la baza studiului respectiv reiese că 32% dintre agricultorii beneficiari ai plăţilor directe au peste 70 de ani şi deţin peste 1,1 milioane de hectare de teren, iar 26% au vârste între 60 şi 70 de ani şi sunt proprietari a aproape 1,2 milioane de hectare. Tinerii, cei mai puţin interesaţi de agricultură, potrivit acestui studiu, sunt codaşii clasamentului, situându-se pe ultimele locuri. Astfel, 13% dintre beneficiarii plăţilor directe pe suprafaţă sunt fermieri între 30 şi 40 de ani şi cultivă terenuri ce nu depăşesc 500.000 de hectare, iar o pondere de 1% o reprezintă fermierii sub 30 de ani, aceştia cultivând terenuri ce nu depăşesc 93.000 hectare.

Autorităţile au încercat diferite metode de coagulare a terenurilor agricole, având în vedere că media de proprietate este de aproximativ 2,5 hectare. Astfel, a fost introdusă renta viageră, prin care persoanele de peste 62 de ani care arendează sau vând terenul agricol pe care îl au primesc nişte prime anuale de 50-100 de euro/hectar pe an. Îmbătrânirea populaţiei produce trei efecte economice majore – încetinirea creşterii economice, menţinerea dependenţei României de capitalurile străine şi creşterea presiunii asupra bugetului de stat pe termen lung.