Peste 4.000 de analfabeţi în judeţ

4.464 de nemţeni s-au declarat analfabeţi, iar mai mult de 12.000 nu au nici o şcoală terminată. Pentru a putea termina o şcoală, aceştia se pot înscrie în programul „A doua şansă”.

Pentru aproape 5.000 de nemţeni, firmele de pe stradă, afişele sau reclamele luminoase n-au niciun înţeles. Ar putea să fie, la fel de bine, caractere chinezeşti sau inscripţii cuneiforme, întrucât aceştia nu ştiu nici să scrie şi nici să citească. Conform datelor finale ale recensământului din 2011, 12.078 de nemţeni nu au nici o şcoală terminată, iar dintre aceştia 4.464 s-au declarat analfabeţi. 466 dintre cei care nu ştiu nici să scrie şi nici să citească locuiesc în Roman. Singura veste bună care se desprinde din datele recensământului, referitoare la analfabeţi, este că numărul lor este în scădere, în comparaţie cu recensământul de acum zece ani.

„A doua şansă” – singura şansă de a mai termina o şcoală

Dincolo de neajunsurile cu care se confruntă în viaţa de zi cu zi cei care nu ştiu să scrie sau să citească, aproape toate instituţiile cu care ceştia intră în legătură cer o diplomă prin care să demonstreze cât şi cum au trecut prin şcoală. Programul educaţional „A doua şansă” este, în acest moment, singura modalitate prin care cei care, din diverse motive, nu au frecventat şcoala la timp, pot să înveţe să scrie şi să citească şi să primească o diplomă de studii.

„Programul «A doua şansă» reprezintă o iniţiativă a Ministerului Educaţiei care vine în întâmpinarea unei probleme des întâlnite, mai ales în comunităţile defavorizate: existenţa unui număr mare de persoane care au depăşit vârsta legală de şcolarizare, fără, însă, a fi reuşit să participe complet sau deloc la propria educaţie, la nivelul învăţământului obligatoriu. În acest context, programul «A doua şansă» oferă posibilitatea continuării şi finalizării studiilor obligatorii fără a fi necesară întreruperea activităţii profesionale sau familiale. Programul este structurat pe două niveluri: învăţământ primar şi învăţământ secundar inferior, acesta din urmă având şi o componentă de pregătire profesională. Nu există o limită superioară de vârstă pentru cei care doresc să se înscrie în acest program. Condiţia este ca aceştia să fi depăşit vârsta legală pentru a fi încadraţi în învăţământul de masă. Anul trecut, am avut în Roman trei grupe de elevi în acest program, toate la nivelul secundar inferior”, a spus profesoara Ana Luca, director adjunct la Liceul cu Program Sportiv din Roman, care coordonează desfăşurarea acestui program în oraş. Înscrierile pentru cursuri se fac în luna septembrie, iar cursurile încep la 1 octombrie.

„Acest program se desfăşoară după un orar flexibil, în funcţie şi de posibilităţile cursanţilor de a fi prezenţi la ore, dar şi de posibilitatea profesorilor şi învăţătorilor, care, în luna octombrie, au orarul deja stabilit la şcolile la care predau. Cursanţii trebuie să ştie, de asemenea, că, în funcţie de abilităţile lor, pot absolvi mai multe module într-un singur an”, a spus profesoara Ana Luca.

Școlarii „bătrâni”, mai motivaţi decât elevii obişnuiţi

Elevii care se apucă de şcoală la vârsta la care ar trebui să facă lecţii cu copii lor sunt mai motivaţi şi mai conştiincioşi decât elevii care vin la şcoală „pentru că aşa trebuie”. Diferenţa este sesizată de cei care predau la programul „A doua şansă” şi care recunosc că este o experienţă deosebită să ai elevi, câteodată, mai mari ca tine.

„Perioada în care am predat la programul «A doua şansă» a fost o experienţă interesantă şi, în acelaşi, timp, unică, deşi aveam deja ani de experienţă la catedră. Am avut elevi de 25 de ani care nu ştiau deloc să scrie şi să citească. Erau conştienţi de problema pe care o aveau şi erau timoraţi din acest motiv. Satisfacţia lor, însă, atunci când reuşeau să înveţe să citească, când puteau să-şi scrie numele, n-am întâlnit-o însă la niciun elev de-al meu din învăţământul normal. Cei mari erau conştienţi de performanţa pe care o reuşiseră şi de dimensiunea reuşitei lor. Dacă cei mici vin la şcoală pentru că aşa trebuie, pentru că-i trimit părinţii, cei care s-au izbit de problemele pe care le ridică lipsa unor cunoştinţe de bază sau lipsa unui document şcolar ştiu ce obstacol doboară”, a spus învăţătoarea Dana Smerea, de la Liceul cu Program Sportiv din Roman.