Parohiile romano-catolice, cele mai bune „instituţii” de statistică

Starea parohiilor romano-catolice se găseşte în registrele acestora, în cele mai mici detalii. Migraţia este unul dintre fenomenele active ale momentului, pe care preoţii o monitorizează atent, pentru a păstra familia unită.

Numărul persoanelor plecate sau revenite din străinătate este unul pe care nimeni nu îl poate spune exact. Organele abilitate ale statului nu pot prezenta anual o statistică reală. Unităţile de învăţământ sunt singurele instituţii ale statului care deţin o situaţie a copiilor plecaţi sau întorşi în sistem. Cele mai bune statistici legate de numărul membrilor comunităţii şi de fenomenul migraţiei se pot găsi, însă, în registrele parohiilor romano-catolice. Binecuvântarea anuală a familiilor sau sfinţirea caselor, cum este numită o ceremonie de la începutul anului, nu este doar un simplu moment liturgic, ci şi o discuţie cu membrii familiei, care ajută la întocmirea unei importante baze de date. Dincolo de cifre şi de statistici, preoţii romano-catolici fac eforturi pentru menţinerea unităţii familiei.

Părintele Alois Moraru, parohul Bisericii Romano-Catolice „Fericitul Ieremia” din Roman cunoaşte starea parohiei, în cifre, fără a se uita în registre.

„La începutul anului 2014, în Parohia «Fericitul Ieremia» din Roman au fost înregistrate 300 de persoane plecate la muncă în străinătate, ceea ce reprezintă 5% din comunitatea acestei parohii. Numărul celor care muncesc în afară este mai redus, comparativ cu anul 2004, de exemplu, când 11% din membrii comunităţii aveau un loc de muncă în străinătate. Cei mai mulţi dintre enoriaşi sunt plecaţi în Italia, dar lucrează şi în ţări precum Spania, Cipru, Irlanda, Germania, Austria, Statele Unite ale Americii, Emiratele Arabe, Franţa şi Belgia. 39 de familii sunt plecate în întregime, reprezentând 8% din comunitate”, spune părintele Alois Moraru.

Discuţiile dintre părintele Moraru şi rudele celor plecaţi scot la iveală situaţia economică a acestora din urmă.

„Sunt persoane care se descurcă, dar cei mai mulţi o duc greu. Unii nu se întorc în ţară de ruşine, deşi le este greu. Nu-şi permit să vină acasă nici în concediu. Alţii trăiesc din credite pe care le-au contractat acolo. Localnicii au prioritate în ocuparea unui loc de muncă, în detrimentul românilor”, spune părintele Moraru.

Părintele Francisc Fărcăşel, parohul Bisericii Romano-Catolice „Isus, Bunul Păstor” din Roman, împărtăşeşte regretul descreşterii numărului de credincioşi chiar pe site-ul parohiei (http://www.parohiaisusbunulpastor.ro).

„Statistic vorbind, anul acesta suntem în scădere în ceea ce priveşte numărul familiilor şi al enoriaşilor. Unele familii s-au mutat la ţară, altele au plecat în alte localităţi, iar alte familii au fost excluse, deoarece în ultimii cinci ani nu au mai dat niciun semn de viaţă”, scrie părintele Fărcăşel pe site-ul parohiei. Însă părintele Fărcăşel este optimist.

„Suntem o parohie tânără, cu o medie de vârstă de 36,5 ani, dintre care 340 de tineri între 20 şi 35 de ani, şomeri sau care lucrează, 102 studenţi, 61 de liceeni, 85 de elevi în clasele I – VIII, 96 de preşcolari. În străinătate sunt 533 de enoriaşi, din care 114 familii întregi, dar care ţin legătura cu parohia”, spune parohul Bisericii Romano-Catolice „Isus, Bunul Păstor” din Roman.