Parcuri în sate fără drumuri și canalizare

Comunele care au accesat fonduri pentru înființarea de parcuri nu au apă curentă, canalizare și drumuri asfaltate. Edilii comunelor unde s-au înființat parcuri consideră investiția benefică, iar cei care nu au găsit oportun proiectul afirmă că pădurile din sate sînt suficiente pentru menținerea calității aerului.

Atragerea de fonduri pentru înființarea de parcuri sau spații verzi în comune a fost văzut de autoritățile centrale ca o necesitate pentru îmbunătățirea calității mediului. Coborînd la nivel local, adică în satele noastre, inițiativa Ministerului Mediului, concretizată prin instituirea, în 2007, a Programului național de îmbunătățire a calității mediului prin înființarea de spații verzi, este privită de conducerile unităților administrativ-teritoriale dintr-o cu totul altă perspectivă. Unii au spus că sînt fonduri binevenite pentru comune. Alții au spus că nu merită investit timp și drumuri la județ pentru aprobări și avize, deoarece un astfel de parc poate fi făcut, cred aceștia, cu bani locali și puțini.

Pro și contra amenjarării de parcuri la sate

Primul parc inaugurat în zona rurală a Romanului fost în satul Hociungi, comuna Moldoveni, situată la 17 kilometri distanță de Roman. Ministerul Mediului a aprobat, în 2008, înființarea Parcului Tineretului din satul Hociungi, în valoare de 435.508,10 lei. „Faptul că nu a trebuit să facem acest parc cu bani de la bugetul local a fost un lucru bun. Alocarea unor bani de la bugetul local pentru amenajarea unui parc la aceste dimensiuni și cu dotările aferente nu cred să fi avut sorți de izbîndă, în condițiile în care sînt foarte multe alte probleme de interes major de rezolvat pentru comunitate. Spre surprinderea mea, acest parc nu a fost distrus sau lăsat în paragină. Am văzut deseori grija oamenilor pentru acest spațiu de întîlnire și relaxare„, a precizat Marcel Ioan Bîrjoveanu, primarul comunei Moldoveni.

Parcul Tineretului a fost amenajat pe un teren din satul Hociungi, în suprafață de 2.700 de metri pătrați, și cuprinde alei pietonale și spații verzi, cu ronduri de flori și bănci, dar și un loc de joacă pentru copii, dotat cu instalații de joacă. Parcul este luminat pe timp de noapte și a fost prevăzut cu un chioșc pentru fanfară.

Pentru comunele îndepărtate de oraș, înființarea unui parc nu este o prioritate, chiar dacă investiția se face cu fonduri guvernamentale. În plus, pădurea „cade” peste sate, încît ar fi exagerat să discutăm de poluarea aerului. Cu alte cuvinte, îngrijorarea Guvernului este nejustificată, cel puțin pentru astfel de localități din zona rurală.
Autoritățile locale de la Boghicea, de exemplu, nu găsesc necesară amenajarea unui parc în comuna lor. Distanța de 20 de kilometri față de oraș și vîrsta comunei, înființată în 2004, au ridicat alte probleme, mai urgente, decît cele de înființare de spații verzi. „Noi nu avem în comună utilitățile necesare, nu avem o infrastructură rutieră pusă la punct. Nu găsesc că este potrivit să cheltuim bani pentru înființarea unui parc, cînd la noi sînt alte nevoi: apă, canal, dispensar. Consider că un parc se poate face în regie proprie. Cu cîteva bănci și alei se poate crea un spațiu de întîlnire pentru cetățeni. La intrarea în comună, pe un teren viran, am montat, cu ajutorul localnicilor, două bănci, am plantat trandafiri și intenționez să montez un leagăn pentru copii. Cred că alocarea de către Guvern a unor fonduri pentru crearea de spații verzi în zona rurală nu este o strategie bună. Toți acești bani,  irosiți inutil pe parcuri în comunele din jurul orașelor,  ar fi putut fi reorientați către  infrastructura rutieră și utilitățile comunelor„, a precizat Eugen Mihai, primarul comunei Boghicea.

Ministerul Mediului dă o veste bună primarului de la Boghicea și altor edili care gîndesc la fel. În 2012, ministerul nu mai alocă fonduri pentru înființarea de parcuri, deși, în momentul de față, există la nivelul țării 200 de astfel de investiții în derulare.