Cultele penticostal și adventist au cîștigat adepți în Roman și zona rurală învecinată orașului, îndeosebi în rîndul familiilor sărace. Penticostalilor și adventiștilor le este interzis să bea și să fumeze.
Deși opțiunea de alegere a cultului revine fiecărui individ în parte, fiind un drept constituțional, cînd se aduce vorbire despre cultul penticostal sau adventist, acceptate de statul român, există o oarecare rezervă. Regulile de conduită pe care cele două biserici le promovează, dar, mai cu seamă, avantajele pe care pastorii lor le-au folosit în atragerea de adepți, au provocat în conștiința credincioșilor ortodocși și catolici o atitudine de adversitate pentru cei care sînt denumiți „pocăiți”. La nivelul întregii țări, în august 2011 existau 504 lăcașuri de cult pentru comunitatea evanghelică din care fac parte și penticostalii și 775 pentru adventiștii de ziua a șaptea.
Alimente și haine, ajutoare primite în schimbul religiei
În zona Roman, una din comunele în care conviețuiesc, alături de ortodocși, și penticostali, este comuna Valea Ursului. „Penticostalii sînt în zonă de 15 ani. Numărul lor a involuat, pentru că relația cu Dumnezeu este o relație liberă. Sînt anumite valuri, anumite lupte în sufletul omului și, atunci, oamenii pleacă și vin. La acest moment, doar 16 familii de pe teritoriul comunei îmbrățișează cultul penticostal. De-a lungul timpului, am primit ajutoare care au constat în alimente și îmbrăcăminte, dar le-am direcționat către alte zone, pentru că familiile noastre nu au avut nevoie de ele„, spune Petrică Titianu, unul dintre practicanții acestui cult din Valea Ursului și cel care ține vie credința penticostală în comună.
Adi Buric, preotul ortodox din comuna Valea Ursului, este de altă părere. „Prin anii ’96 – ’97, a venit unul pe nume Carmil Botoc, care se ocupa de confecții și mobilă. Avea cunoștințe prin Germania și, cum mama lui era din comună și susținătoare a cultului penticostal, aducea ajutoare oamenilor. În felul acesta, a reușit să determine pe multe familii să renunțe la religia în care s-au născut. Cînd oamenii și-au dat seama că lor li se aduceau haine second-hand într-o stare avansată de uzură, iar ce era mai bun ajungea la cei care le propovăduiau credința, atunci oamenii s-au reîntors la credința ortodoxă„, spune preotul Buric.
De adventiștii de ziua a șaptea din Roman și comuna Doljești, în număr total de 235 de persoane, are grijă pastorul Sergiu Macovei. „Nu se încurajează sprijinul material, dar asta nu înseamnă că nu oferim ajutorul celor care se află în nevoie„, a spus pastorul Macovei. Cel puțin 100 de familii din comuna Oniceni, spune preotul ortodox Ionuț Copoț, și-au schimbat opțiunea religioasă odată ce au fost ispitiți cu alimente și haine. „În comuna Oniceni, au existat mari fluctuații ale familiilor de la religia ortodoxă către cea adventistă și penticostală. Oamenii sînt nestatornici din cauza sărăciei, mai ales în satul Solca, unde predomină populație de etnie rromă. În primul an cînd am fost numit preot, am botezat un copil penticostal, în vîrstă de 18 ani, și am făcut slujba de revenire a unei familii la credința ortodoxă„, a declarat preotul Ionuț Copoț.
Vicii grele, îndreptate prin schimbarea credinței
Dincolo de partea materială, oamenii sărmani care au migrat de la ortodoxism la unul din aceste culte au trebuit să ia în calcul faptul că penticostalilor și adventiștilor le este interzis să bea și să fumeze.
„Biserica Adventistă pune accent pe îndepărtarea unor vicii. Îi ajută pe oameni să fie atenți la modul cum își trăiesc viața, recomandînd un stil de viață sănătos, fără alcool, fără tutun. În aceleași coordonate se înscrie și masa care are loc după slujba religioasă a căsătoriei. Alcoolul nu trebuie să întineze relația dintre persoane și relația cu Dumnezeu„, a spus pastorul Sergiu Macovei, absolvent al Facultății de Teologie Adventistă, născut ortodox și convertit la cultul adventist.
Trecerea de la cultul ortodox la cel penticostal sau adventist nu este privită cu ochi buni de fețele bisericești ortodoxe, cultul majoritar în țară, dar consideră că toate confesiunile trebuie să trăiască în bună comuniune.
„Atîta timp cît nu fac prozelitism și își manifestă sinceri credința, nu este nici o problemă. Ba, din contră, trebuie să existe unitate în diversitate. Noi avem o relație de armonie cu toate cultele recunoscute de statul român. Trecerea de la religia ortodoxă spre unul din aceste culte este influențată, de multe ori, de mijloacele materiale ale persoanelor, care sînt atrase prin diverse contribuții. Consider că cine are o credință sănătoasă nu va face niciodată această trecere„, a spus preotul Florin Aurel Țuscanu, protopop al Protoeriei Roman.
Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol