Postul are o durată variabilă de la an la an, în funcţie de data serbării Paştilor.
Creştinii ortodocşi au intrat în postul sfinţilor Petru şi Pavel. Acest post începe întotdeauna după duminica tuturor sfinţilor şi este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli – Petru şi Pavel. Dat fiind rolul major pe care l-au avut cei doi sfinţi apostoli ai Mântuitorului în răspândirea creştinismului, Biserica a rânduit ca prăznuirea lor să fie pregătită printr-o perioadă de post, adică printr-o primenire trupească şi duhovnicească.
Prin ţinerea acestui post se cinstesc darurile Sfântului Duh, care s-au pogorât peste sfinţii apostoli la Cincizecime şi care se revarsă în fiecare an peste Biserică la sărbătoarea Rusaliilor, împărtăşindu-se din ele şi credincioşii. Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, postul Sânpetrului, după denumirea populară, are o durată variabilă de la an la an, în funcţie de data serbării Paştilor. Despre vechimea acestui post există mărturii încă din primele veacuri creştine, când Sfinţii Părinţi îl numeau postul de vară sau al Cincizecimii.
Postul presupune abstinenţă, sporirea rugăciunii, pentru ca, astfel, să înmulţim fapta cea bună, să ne gândim la suferinţele aproapelui, iar Biserica să înmulţească lucrarea ei misionară, urmând zelului misionar al sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, precum şi al celorlaţi apostoli ai lui Hristos. În timpul postului, sâmbăta şi duminica se va putea mânca peşte. Dezlegare la peşte este şi pe 24 iunie, când se sărbătoreşte naşterea sfântului Ioan Botezătorul. Cei doi apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi împreună, deoarece au murit în aceeaşi zi, pe data de 29 iunie a anului 67, în timpul prigoanei creştine de pe vremea împăratului Nero.










Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol