Cristian Andriesei
Titlul inițial era Elemente de Management financiar, dar, pentru că am dorit alinierea cu articolele anterioare, precum Ora de Antreprenoriat și Ora de Management, a rămas acest titlu, deși, realmente, educația financiară ar trebui să pună bazele managementului financiar în planul personal al individului. Cei care deja au obținut succesul financiar pot sări acest articol care se adresează mai degrabă tinerilor.
Voi rezuma câteva repere pe care le-am identificat în privința educației financiare după cum urmează.
1. Nu-i nimic sofisticat în privința conceptului de educație financiară! În consecință, nu cred nici în mistificarea acestui concept. Am ajuns să vorbim de educația financiară de parcă ar fi un mare wow. Păi, educația financiară corectă a făcut atâția oameni bogați mai ales în SUA! Poate că pare un adevăr greu de crezut, vorba aceea, ne-am fi așteptat să fie mai complicat decât disciplinele STEM, mai ales dacă ne uităm la câți au probleme financiare în jur, dar, de fapt, nu este! La o adică, pare ciudat lucru că impunem copiilor să învețe tot felul de discipline la școală, care, clar, nu le plac și unii abia obțin nota de promovare, dar NU îi învățăm nimic despre bani! A înțelege că nu este complicat să devenim bogați este primul și cel mai important pas făcut pentru eliminarea blocajelor mentale pe care le avem în privința banilor. Să nu uităm că Buffett vindea ziare în trenuri, cu asta și-a început adevărata carieră în a face bani.
2. Primul susținător adevărat al educației financiare îl consider a fi Robert Kiyosaki, cel care a venit cu conceptul de cadranul banilor. Până la a ajunge ceea ce este, Robert a jucat neîncetat jocul Monopoly, până când a înțeles esența investițiilor. Ulterior, a ajuns să aibă o grămadă de proprietăți, cam similar modului în care alt american, pe nume Grant Cardone, și el cu carte de succes publicată pe piață, a ajuns multimilionar din afaceri imobiliare. Este, deci, un pattern care se repetă și oameni care ajung bogați aplicând principii care funcționează.
3. Marele merit al lui Robert Kiyosaki este că a introdus în limbajul comun, prin cărțile scrise, cuvântul asset(s), adică activ(e), cuvânt preluat de fapt din Contabilitatea firmelor – nu-i nimic nou, dar, din nefericire, oamenii obișnuiți nu judecă realitatea în termeni de assets. Iată definiția de dicționar a acestui cuvânt:
Asset: the things that a company owns, that can be sold to pay debts (https://www.ldoceonline.com/dictionary/asset).
Deci un activ este un ceva care are o valoare financiară. De exemplu, când mergi la un amanet să amanetezi un bun, respectivul estimează dacă poate scoate bani din vânzarea lui – nu orice poate fi amanetat, deci nu orice poate fi asset.
Un activ (asset) poate însemna chiar și om, nu întâmplător mai toate companiile caută să angajeze oameni cu experiență. Păi, da, desigur, un om cu experiență nu mai necesită training-uri de formare (deja derulate de alții înainte, deci avem un beneficiu pentru companie dacă îl angajăm), are și experiență, deci este văzut ca un asset în firmă. Un om devine un pasiv atunci când nu mai are o contribuție semnificativă la profitul, veniturile sau brandul și/sau strategia firmei.
Kyiosaki a insistat pe importanța de a deține active în portofoliu, adică acele lucruri (sau un ceva) care ne aduc venit pasiv. De exemplu, acțiunile deținute pe Bursă care ne aduc dividende se încadrează la categoria assets, banii investiți în achiziția acțiunilor produc bani, sună a început foarte bun pentru un tânăr investitor. Așa cum zicea un mare om de succes, dacă nu câștigi bani în timp ce dormi, atunci nu vei ajunge un om bogat / prosper. Ideea cu privire la active este că, dacă ne uităm în jur, majoritatea achiziționează pasive, adică lucruri care nu aduc deloc venituri. Aici putem enumera aproape toate lucrurile care așteaptă pe raft să le cumpărăm, ieftine sau scumpe, deopotrivă. Chiar și mașina este un pasiv, și încă unul redutabil, indiferent de brand, ceea ce ne golește buzunarul pe termen lung este de fapt costul de costul de mentenanță (adică întreținerea mașinii). De fapt, marea șmecherie neștiută a industriei automotive este că profitul unui producător de mașini nu vine din vânzarea mașinii, ci din cheltuielile de mentenanță. În orice caz, dacă reușim să transformăm un pasiv într-un activ, atunci, da, s-ar putea zice că suntem mai inteligenți financiar.
4. Jocul Cashflow al lui Kyiosaki este foarte bun pentru înțelegerea, dar și imprimarea în creier a diferențelor dintre active și pasive (în engleză liabilities). Jocul este comercializat pe Internet, inclusiv Amazon, dar și alte site-uri. Trebuie să menționez aici, cu ani în urmă organizam training-uri gratuite de educație financiară și antreprenoriat pentru tineri. Am avut inițiative distincte pentru copii mici, în mare parte s-au nimerit a fi ai corporatiștilor, dar și pentru elevi, respectiv studenți (aici cu dedicație pentru ETTI Iași). Global, uitându-mă în urmă, eficiența a fost acceptabilă, dar nu extraordinară. În primul rând, mi-a fost greu să adun masa critică, deși training-urile erau gratuite, pe timpul și cheltuiala mea (de câteva ori am fost ajutat cu sala care mi-a fost pusă la dispoziție gratuit, mulțumesc încă o dată, pe această cale, Centrului de afaceri IDEO Iași și respectiv TAAS Consultancy SRL, tot din Iași). Nu am agreat niciodată ideea de a organiza într-un cadru instituționalizat, așa că am organizat doar în săli de conferință, adică un cadru business. Am mai ținut training-uri online, iar aici trebuie să remarc interesul unui elev de liceu, chiar a fost impresionat la modul pozitiv, dar n-am idee dacă a ales calea antreprenoriatului. Aveam chiar intenția creării în Roman a unui club de educație financiară, dar n-am reușit să ajung la o finalitate, după cum nici echipa de lucru nu era clar confirmată. Ce pot confirma este că am folosit jocul lui Kyiosaki cu cei mici și a fost bine primit.
Așa cum avea chiar dânsul să confirme într-un clip din social media și poate chiar în una din cărțile sale, cartea Cadranul banilor a scris-o pentru a populariza, de fapt, jocul financiar, care este mai scump, desigur (!). Este doar un detaliu important care ne poate ajuta să înțelegem cum se pot combina asset-urile (adică activele) pentru a conferi tracțiune afacerii și a câștiga mai mulți bani (similar poate conceptului de activizare a pieselor la jocul de șah). Din punctul meu de vedere, deși nu e ceva complicat, acest cadran reușește într-adevăr să clasifice oamenii după mindsetul financiar. Cadranul îl consider foarte realist mai ales la ora actuală, întrucât criptomoneda a adus cu sine o mare capcană: capcana de a deveni investitor înainte de a fi pregătiți să facem acest pas la nivel mental. Așa cum Kyiosaki avea să confirme în clar în cărțile sale, traseul clasic pentru mulți dintre noi este cadranul de angajat -> cadranul de liber profesionist (echivalent PFA la noi) -> cadranul de proprietar de afacere -> cadranul de investitor. Aceasta era și ordinea naturală pe care o propunea, menționând că nu este benefic să trecem în cadranul investitorului dacă n-am gestionat măcar o afacere.
5. Un alt autor bun de Educație financiară este Bodo Schäfer, autorul cărții Drumul către libertatea financiară. Este genul de carte care ilustrează importanța de a avea mentori de succes în plan financiar. Cu alte cuvinte, nu trebuie să primim sfaturi financiare de la oricine. Desigur, nu spune în carte ce sfaturi a primit de la mentorul să de a reușit să devină mai prosper financiar.
6. Un aspect mai greu de identificat și rareori menționat în diverse resurse vizează latura emoțională, respectiv relația noastră afectivă vis-a-vis de bani. Probabil că Buffett este singurul care a spus în clar că cine este prea emotiv sau emoțional în raport cu banii și/sau investiția pe care o face, adică ia decizii de moment cu privire la o investiție, NU ar trebui să investească (respectiv să fie investitor). Din nefericire, mulți sunt prea emoționali, încât nu este greu de înțeles de ce unii au mai mulți bani decât alții.
Dr. ing. Cristian Andriesei
Pentru colaborare pe linie de planificare financiară: contact@andriesei.ro.
Autor, lector universitar în cadrul Facultății de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (ETTI), Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi (TUIASI)
Comentarii