„Olăritul ne asigură traiul de zi cu zi”

Afirmaţia aparţine lui Gyorfi Domokos jr., fiul unui cunoscut olar din Țara Harghitei. Olarul şi cei trei fii ai săi trăiesc doar din olărit. Piesele sunt vîndute în toată ţara. Târgul de Gustar a adus piesele lui Domokos la Roman.

În timp ce, la nivel politic, relaţiile bilaterale în România şi Ungaria sunt destul de tensionate, oamenii obişnuiţi îşi văd de viaţa lor, neţinând cont de etnie, ci doar de bunul mers al lucrurilor. Târgul de Gustar din acest an a readus la Roman creaţiile familiei Domokos, familie recunoscută în toată ţara pentru produsele originale, specifice Harghitei. De data aceasta, familia a fost reprezentată de unul dintre cei trei fii, tatăl fiind obligat să rămână acasă din cauza unei boli. Tânărul Domokos nu ştie limba română decât puţin, dar reuşeşte să se descurce cu clienţii. Spune – prin intermediul lui Relu Butnariu, care este unul dintre organizatori, dar şi translatorul neoficial – că tatăl său ştie cel mai bine limba română, dar în casa lor se vorbeşte ungureşte. El reprezintă a treia generaţie de olari din familie, fiind făuritori ai ceramicii de Corund, localitate care este cel mai mare centru de ceramică populară din Țara Harghitei. Aceasta este singura sursă de venit a familiei – bărbaţii învârt roata olarului, iar femeile pictează oalele de lut şi celelalte obiecte decorative -, o sursă de venit care le asigură un trai decent, chiar şi în vremuri de criză. „Mergem doar la anumite târguri din ţară, la cele renumite, care sunt bine organizate. Anul acesta este a doua oară când venim la Roman, am mai fost şi în primăvară, când târgul s-a făcut în centrul oraşului. În străinătate nu am fost decât în Ungaria. Ne descurcăm cu ceea ce câştigăm în ţară şi suntem mulţumiţi”, a spus Gyorfi G. Domokos, unul dintre cei trei fii ai olarului.

De altfel, copiii lui Domokos pleacă la târguri cu rândul, de fiecare dată doi rămânând la Corund.

„Am moştenit tradiţia de la strămoşii noştri, de la bunica mamei mele, care era singurul meşter olar din satul Moi, Haţeg. Era o femeie ce lucra la roată şi făcea ulcioare pe care, mai apoi, le umplea cu apă minerală şi le vindea în diferite locuri din ţară. După ce a murit, bunicul meu a preluat atelierul, iar apoi părinţii mei”, a povestit fiul lui Domokos, care deja îl învaţă „meserie” pe copilul său de numai câţiva anişori.

La Târgul de Gustar din acest an, care s-a desfăşurat în Pietonalul Ștefan cel Mare, au venit meşteri populari din toată ţara. Astfel, Valentina Uhrenciuc, venită de la Moşna, judeţul Iaşi, a venit cu ouă încondeiate, meşterul Ion Ilioaia din Tîrgu Neamţ a prezentat obiecte făcute din piele (genţi, curele), artă decorative a putut fi cumpărată de la Maior Dionisie Negreanu, din Bond, judeţul Mureş, Gyorfi Domokos şi Maria Trifan au adus de la Corund obiecte din ceramică, iar meşterul Nicolae Căldărar, din Brateiu, judeţul Sibiu, a adus vase din cupru. Poşete din piele au putut fi cumpărate şi de la standul Corinei Doscălaşu, din Fălticeni, în timp ce bijuterii s-au găsit la standul Doinei Solomon, din Roman, şi la standul lui Ștefan Leonard, din Băile Herculane. Familia Oprea, din Odorheiul Secuiesc, a vândut romaşcanilor săpunuri aromate naturale, Petru Șoldănescu, de la Fălticeni, a prezentat obiecte din sticlă, în timp ce Zoltani Dănilă, din Sighişoara, a venit la târg cu coşuri şi alte obiecte din împletituri. Romaşcanii au avut de unde alege şi în ceea ce priveşte obiectele de îmbrăcăminte: Lăcrămioara Grăjdeanu, din Roman, Aranca Kovacs şi Ecaterina Oproiu, de la Breaza, judeţul Prahova, au venit cu creaţii deosebite.

„Noua locaţie în care s-a ţinut târgul a fost apreciată de cei mai mulţi dintre meşterii participanţi. Am văzut şi reacţii mai superficiale, referitoare la produsele alimentare, dar cei care au venit la târg au venit cu produse 100% naturale, însă trebuie să guşti ca să îţi dai cu părerea. Referitor la ţiganii din târg, am avut meşterul care a vândut obiecte din cupru şi argintarul. Aceştia sunt rromi care fac cinste etniei lor şi care trebuie apreciaţi şi încurajaţi. Din punctul nostru de vedere, al organizatorilor, această ediţie a fost un succes, iar cumpărători au fost mulţi, astfel că meşterii au avut cui să vândă produsele”, a afirmat muzeograful Iulia Butnariu, membru al Asociaţiei de Antropologie Urbană, asociaţie care a organizat Târgul de Gustar împreună cu Primăria municipiului Roman.