HomeSocialEducatie

O echipă de la „Vasile Sav” a studiat ecosistemul mangrovelor din Guadeloupe

Activitatea a avut loc în cadrul proiectului Comenius „Schimbări climatice acolo unde trăiesc, acolo unde locuiesc… Să modelăm pentru a înţelege şi a acţiona! O viaţă nouă se inventează aici”.

Guadeloupe 2O echipă a Liceului Tehnologic „Vasile Sav”, formată din profesoarele Adriana Drăghici, coordonator naţional al proiectului, Carmen Lozonschi , asistent lingvistic, şi Monica Hulea, asistent informatician, a participat la o întâlnire de lucru din cadrul proiectului „Schimbări climatice acolo unde trăiesc, acolo unde locuiesc… Să modelăm pentru a înţelege şi a acţiona! O viaţă nouă se inventează aici!”. Scopul proiectului este acela de a evidenţia impactul poluării şi al activităţii umane asupra ecosistemelor din diverse zone ale lumii. Întâlnirea a fost găzduită de Colegiul Eugéne Yssap din Sainte-Anne, Guadeloupe, departament al Franţei situat în Marea Caraibelor. Din grup nu au făcut parte elevi, de această dată, întrucât anul şcolar era încheiat în Guadeloupe, iar întâlnirea a fost una de bilanţ al activităţilor derulate în primul an de proiect şi de stabilire a activităţilor pentru următorul an.

Săptămâna de lucru a debutat cu vizita în grădina botanică „Gite La Palmeraie”, unde participanţilor le-a fost prezentată flora originară a insulei şi diferitele utilizări ale acestor plante. A urmat observarea vegetaţiei şi a vieţuitoarelor de pe râul Bras David şi a Cascadei cu Crabi din Parcul Naţional Grande Terre. În ziua următoare, participanţii au fost primiţi la primăria oraşului Gosier, unde a fost făcută o prezentare amănunţită a programului de reabilitare şi modernizare a Parcului Naţional Grande Terre, dar şi programul de amenajări turistice din zonă, însoţit de măsurile prevăzute pentru o dezvoltare durabilă. A fost vizitat, de asemenea, Fort Fleur d’Epée, care străjuieşte oraşul.

A treia zi a început cu studiul ecosistemului mangrovelor de la Port-Louis. Mangrovele, arbori specifici zonelor umede ale litoralului, au importanță pentru echilibrul ecologic al insulei, împiedicând eroziunea solului. A urmat vizita la muzeul de arheologie Edgar Clerc, unde participanţii au văzut exponate care vorbesc despre primii locuitori ai insulei şi transformările survenite de-a lungul timpului în structura populaţiei şi evoluţia culturii acesteia. Spre finalul zilei s-a vizitat fabrica de rom rezultat din prelucrarea trestiei de zahăr şi Pointe des Chateaux, punctul cel mai estic al insulei „Papillon”.

Guadeloupe 3În următoarele două zile, au fost prezentate materialele pregătite de către fiecare dintre delegaţii. Echipa română a supus discuţiei două materiale referitoare la apariţia tornadelor pe teritoriul ţării noastre şi la defrişările necontrolate care determină dezechilibre climatice de proporţii. „Un obiectiv important vizitat în timpul întâlnirii noastre a fost impresionanta staţie de reciclare a deşeurilor «Syvade». Acolo, am putut vedea cum se poate ecologiza o mare groapă de gunoi şi, mai ales, cum se poate utiliza biogazul obţinut astfel. Este remarcabilă preocuparea populaţiei de a colecta selectiv deşeurile casnice şi modul în care acestea sunt prelucrate ulterior. Acest lucru a reieşit şi din discuţiile purtate cu primarul oraşului Sainte-Anne, care ne-a vorbit despre atenţia pe care autorităţile o dau dezvoltării turismului în zonă astfel încât mediul să nu fie agresat”, a precizat profesoara Adriana Drăghici, coordonator de proiect.

Întâlnirea din Guadeloupe s-a încheiat la L’Habitation „Grivelière”, străveche exploatare agricolă, specializată în producerea de cafea, cacao şi vanilie, şi cu vizitarea unor bazine de apă, naturale sau artificiale, care au rol important în realizarea irigării terenurilor cultivate. „Deşi programul întâlnirii noastre a fost foarte încărcat, am parcurs fiecare etapă a lui cu plăcerea celui care descoperă la fiecare pas lucruri incitante. Clima, vegetaţia şi fauna tropicale erau elemente de noutate pentru noi. Imaginea arborilor încărcaţi cu fructe, despre a căror existenţă nici nu ştiam, a florilor nemaivăzute, viu colorate, a Mării Caraibelor, grozav de albastră, dar, mai ales, a oamenilor minunaţi care ne zâmbeau pretutindeni. Aceşti oameni sunt preocupaţi, la fel ca şi noi, de transformările pe care poluarea le poate produce asupra mediului, ştiind că, dacă nu intervenim în timp util, ele ne vor altera calitatea vieţii”, a concluzionat profesoara Adriana Drăghici.