Utilizarea nămolului în agricultură a fost discutată în cadrul unui seminar organizat de ApaServ. Nămolul de epurare este rezultatul procesului de curăţire a apelor uzate.
Agricultorii pot folosi nămolul de epurare drept îngrăşământ pentru diverse culturi. Valorificarea nămolului de epurare ca fertilizant în agricultură a fost tema unui seminar organizat marţi, 26 noiembrie, de compania ApaServ, la Roman. Conform legislaţiei actuale, operatorul de apă din judeţ are posibilitatea de a-i ajuta pe agricultori să recicleze nămolurile de epurare. În judeţul Neamţ există, la acest moment, patru staţii de epurare, din care una este modernizată, iar celelalte trei sunt în curs de modernizare. În plus, se doreşte realizarea unei noi staţiii de epurare la Podoleni, până în 2015.
„Aceste cinci staţii vor produce, în total, 4.560 de tone de nămol pe an. Întrebarea este ce facem cu acest nămol? În acest moment, în compania judeţeană ApaServ există o strategie de gestionare a nămolului, care presupune valorificarea în agricultură, producerea de compost, remedierea terenurilor degradate, recuperarea energiei de nămol prin incinerare sau depozitarea în gropile de gunoi”, a precizat Bianca Gâdoi, şef al Departamentului Management Integrat din cadrul ApaServ Neamţ.
Pentru reciclarea nămolului de epurare trebuie parcurşi mai mulţi paşi, care sunt specificaţi în legislaţia din domeniu. Mai întâi, trebuie identificat terenul pe care se poate utiliza nămolul – nu trebuie să fie nisipos sau argilos ori să aibă o pantă mai mare de 5% -, apoi se fac studii cu privire la calitatea solului şi a nămolului, pentru a se stabili cantitatea corespunzătoare dimensiunii lotului, după care urmează distribuirea efectivă a fertilizantului şi, apoi, este monitorizată evoluţia culturii de pe terenul în cauză.
Anul acesta, ApaServ a obţinut un permis de aplicare a nămolului şi se vor aplica peste 400 de tone de substanţă uscată (nămol deshidratat) în agricultură, pe o suprafaţă de peste 100 de hectare, situată în zona Secuieni – Mărgineni. Este vorba de un proiect-pilot, astfel că se va păstra un lot de control pentru studii comparative.
„Nămolul de epurare este privit ca deşeu, dar este un produs ce poate fi valorificat. Prin cercetarea ştiinţifică pe care o realizăm de 20 de ani, ne ocupăm de reciclarea acestor nămoluri în agricultură şi acestea au demonstrat că nămolul de epurare are aproape aceeaşi eficienţă, în calizate de fertilizant, ca şi gunoiul de grajd. Alte utilizări ale nămolului de epurare sunt pentru producerea de biogaz, producerea de cărbune sau utilizarea în materiale de construcţii, cum ar fi cimentul sau cărămida”, a declarat profesorul Vasilica Stan, doctor în ştiinţe agronomice şi cadru didactic la Universitatea de Știinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.
Prezentarea acesteia şi a profesorului Mircea Mihalache, prodecan al Facultăţii de Agricultură din cadrul aceleiaşi universităţi, au explicat pe deplin avantajele şi dezavantajele folosirii nămolului în agricultură. La final, unul dintre agricultorii prezenţi a discutat cu conducerea ApaServ, arătându-se interesat de folosirea acestui fertilizant pentru culturi.
La evenimentul de marţi au participat agricultori din zona Romanului, reprezentanţi ai companiei ApaServ şi ai Primăriei Roman.
Comentarii 0
Discuția cititorilor despre acest articol