Muzica folkistului Dinu Olărașu are izvoarele la Vulpășești

Fostul membru al Cenaclului „Flacăra”, condus de poetul Adrian Păunescu, este originar din comuna Sagna. Deși și-a cîștigat un nume în muzica românească, Dinu Olărașu a rămas legat de locurile natale.

 

 

Dinu Olărașu, un nume de referință pentru folkul românesc, mai cunoscut generațiilor trecute din concertele susținute de Cenaclul „Flacăra” decît celei actuale, s-a născut într-o zonă pitoreasă de lîngă Roman, în satul Vulpășești, din comuna Sagna.
Casa din satul Vulpășești, în care a copilărit folkistul și poetul Dinu Olărașu este „aruncată” într-o margine din sat.
Ca să ajungi acolo, cobori o uliță îngustă de pămînt și treci pe un podeț sub care susură un pîrîu ce revarsă mereu cînd plouă mult. Drumul pînă acolo arată că timpul s-a oprit în loc, că între anii copilăriei și maturității lui Dinu Olărașu nu s-a produs, de fapt, nici o schimbare. Doar peisajul, de un pitoresc aparte, și liniștea care domnește în sat, te fac să uiți, de noroiul din uliță.

 

„I-am dat bani să-și cumpere pantofi, iar el a venit cu o chitară”

 

Maria -77 ani – și Nicolae Olărașu – 78 ani – (foto) și-au făcut casa din Vulpășești după ce s-a căsătorit.
Pe Dinu l-am născut aici, în bucătăria asta, cu o moașă din sat. Apoi, soțul a găsit de lucru la mină, la Bocșa, lîngă Reșița. A trebuit să iau copiii și să plecăm cu toții la Reșița„, spune Maria Olărașu, mama folkistului.

Înclinația pentru muzică și poezie a lui Dinu Olărașu a fost remarcată de la vîrsta cea mai fragedă.
Dinu a fost un copil bolnăvicios. Deseori mergeam la doctor. Mi-aduc aminte că doctorița care l-a consultat mi-a spus, uitîndu-se la degetele lui, că Dinu va face o carieră în muzică. Nu am crezut atunci vorbele doctoriței. Ceea ce vroiam eu era să fie sănătos. Nu mă gîndeam așa departe în clipele acelea„, povestește Maria Olărașu.

Mai tîrziu, în adolescență, părinții artistului aveau să observe înclinația băiatului către muzică. „Dinu nu a avut niciodată aplecare spre munca fizică. A lucrat scurtă vreme în mină cu taică-su, dar maistrul îl prindea deseori că scrie poezii în timpul lucrului și i-a dat de înțeles că locul lui nu este acolo„, povestește mama lui Dinu Olărașu.
Dragostea pentru muzică a fost mai presus de orice. „Era greu să trăim toți cinci dintr-un salariu. Cheltuielile erau mari și trebuia să trimitem și bani acasă pentru casa în construcție. Într-o zi, i-am dat bani lui Dinu să-și cumpere pantofi, iar el a venit acasă cu o chitară. Eu chiar i-am spus atunci: «Bun, ți-ai luat chitară, dar cum ai să cînți tu fără pantofi în picioare, mamă?! Oricît își dorea să cînte, nu am crezut că va ajunge vreodată pe scen㻄, spune mama lui Dinu.

 

 

Legat de locurile natale

 

Întîlnirea cu membrii Cenaclului „Flacăra” s-a produs la 23 de ani.
Cînd a venit Cenaclul «Flacăra» în Reșița, s-a făcut o preselecție. S-au prezentat 30 de candidați. Din toți a fost ales Dinu. Ne-am bucurat mult pentru el și nu ne-a părut rău că a ales să facă muzică. Știam că își dorea foarte mult să cînte. Soția era mai tot timpul ocupată, dar eu am fost la cîteva spectacole în Reșița și l-am văzut cîntînd. Cînd am ieșit la pensie, ne-am întors în sat și nu m-am mai dus la nici un spectacol„, spune Neculai Olărașu.

Maria și Nicolae Olărașu nu sînt dați uitării de Dinu. Faima nu l-a înstrăinat de locurile și casa unde a văzut lumina zilei.
Dinu vine ori de cîte ori are vreun spectacol prin orașele din împrejurimi, vorbim la telefon. Astă-vară a fost la Iași cu un spectacol și a trecut și pe la noi. Ne-a adus și o icoană frumoasă, dar ne-a cerut, în schimb, un cufăr vechi de la tatăl meu. Noi vroiam să-l aruncăm, dar el vrea să-l doneze unui muzeu„, spune Maria Olărașu.

Dinu Olărașu (50 ani) este căsătorit în Sighișoara și are doi copii. A debutat în 1998, cu volumul „Pur și simplu”. Din discografia cantautorului, mai fac parte: „Pur&Simplu” și „Tempo Music” (1998), „Vizavi” (2001); „Altcumva”, (2006), „Cîmpia lucrurilor bune” (2009). Este autorul a cîtorva volume de poezii: „Dăruit eternității pe fereastră”, Editura Albatros (1983), care primește premiul Uniunii Scriitorilor, „Traficul de transparență”, Editura Marineasa (1997), „Frenetic”, Editura Timpul (1998), „Caietele verii”, „Caietele toamnei”, „Caietele iernii”, „Caietele primăverii”, Editura Artis (2003-2004), „Vamă” (2010). Susține concerte de muzică folk în toate colțurile țării.


COMENTARII

WORDPRESS: 0
error: Content is protected !!