Moldova și Siretul, pustii de 1 mai

Zona verde a orașului nu se mai află printre preferințele romașcanilor, de Ziua Muncii.

În prima zi a lunii mai, declarată oficial liberă, romașcanii au găsit alte locații pentru a petrece. Cum o inițiativă legislativă a mai făcut cadou o zi liberă, asta înseamnă că oamenii s-au odihnit patru zile la rînd. Vremea frumoasă a scos romașcanii din case, dar aceștia nu au preferat locurile verzi sau zona rîurilor Moldova și Siret.

1 mai, fără Ștrand

În anul 2009, Ștrandul Municipal părea să devină un punct de atracție pentru romașcani. Inițiativa unui om de afaceri, Valer Pop, de a lua în concesiune 22,800 de metri pătrați de teren în ștrandul orașului a fost văzută cu ochi buni de romașcani. Acesta se angajase să investească cîteva milioane de euro, dar planul de investiții a fost dat peste cap de criza economică. După tăierea panglicii inaugurale a unei porțiuni din ștrandul orașului, nu s-a mai investit nimic. În scurtă vreme, locul în care romașcanii crezuseră că se vor relaxa și vor putea petrece totodată verile caniculare s-a transformat în paragină. Peisajul este acum dezolant. În nisipul în care se jucau copiii au crescut buruieni, din terasa unde romașcanii se răcoreau la masă a rămas doar scheletul de lemn, iar singurul bazin de înot funcțional în care se scăldau romașcanii a devenit raiul broaștelor.

Ziua de 1 mai nu a mai adus romașcanii nici măcar la un grătar. În restaurantul Ștrandului, înainte de 1990, plin ochi de oamenii ai muncii veniți să se răcorească după defilarea din centrul orașului, doar cîțiva oameni în vîrstă s-au încumetat să vină, poate de dragul unor timpuri pe care acum le regretă.

Autoritățile locale cer romașcanilor să aibă răbdare. După alegerile locale, sînt programate să înceapă lucrări de modernizare în strandul orașului. Pînă atunci, romașcanii vor trebui să se mulțumească cu spațiile verzi din alte zone apropiate.

Zi cu ghinion pentru pescari

Nici Moldova și Siretul nu au fost printre preferințele romașcanilor de 1 mai. Doar cîțiva romașcani au ales să petreacă ziua la un grătar în zăvoiul din apropierea Moldovei sau în pădurea de lîngă Siret, în zona podului de la Luțca. Despre cum arătau în trecut aceste zone în prima zi a lunii mai, ne spune unul dintre romașcani veniți la Moldova pentru o partidă de pescuit.
„Era mai multă atmosferă înainte de 1990, chiar dacă era greu. După ce te obligau să mergi la defilare – lucru care avea și o latură distractivă – îți luai familia și plecai la iarbă verde. Era plin de oameni în zona asta. Nici nu aveai unde să pui o pătură. Eram solidari unul cu celălalt. Veneai la un grătar și dacă cereai un foc de la vecinul te făceai prieten cu el pe viață, fără să-l fi cunoscut vreodată. Acum, zona e pustie. Nu știu dacă lipsa oamenilor de la iarbă verde este legată neapărat de bani. Cred că o parte dintre ei au preferat să se odihnească. Cei care au dorit cu adevărat să petreacă aceste zile libere undeva au plecat la mare sau la munte. În oraș nu mai atmosfera de altădată. Au trecut vremurile acelea. Parcă nici peștele nu mai vrea să tragă ca înainte„, spune Mihai C., unul din puținii romașcani care a petrecut ziua de 1 mai la Moldova.

Micii și berea au înlocuit spiritul muncitoresc

Spiritul muncitoresc, „marca” acestei zile, a dispărut. Odată cu clasa muncitoare, bineînțeles, așa cum spunea amar un lider sindical cu vechime, pentru că astăzi nu mai sînt muncitori, ci doar oameni care au „joburi”.
„În anii ’90, în «perioada de glorie», la Fabrica de Țevi – Petrotub, cum s-a chemat mai tîrziu și Mittal Steel, cum se cheamă astăzi – lucrau 10.000 de oameni. Reușeam în fiecare an să organizăm serbări cîmpenești, mergeam cu autocare pline de oameni la Strunga, la Dealul Mărului sau măcar în ștrand la petreceri cu muzică și grătar. Era o atmosferă plăcută, se simțea spiritul muncitoresc, se simțea legătura umană. Astăzi, ziua este liberă, unii merg la picnic, dar spiritul muncitoresc care era, practic, esența acelei zile a murit, mai ales din cauza situației materiale grele a celor mai mulți, dar și a lipsei locurilor de muncă„, spune Gheorghe Ciobanu, cu 22 de ani de activitate sindicală în spate, din 2005 președintele Sindicatului Liber din Mittal Steel.

Acesta speră, însă, că sindicatele vor putea reînvia spiritul Zilei Muncii, chiar și organizînd o demonstrație în această zi. „Drepturile sindicatelor au fost mult îngrădite în ultimii ani. Nu renunț însă la idea că ziua de 1 Mai ar putea reprezenta momentul resuscitării spiritului și solidarității muncitorești, așa cum a fost la prima demonstrație din Chicago„, a spus Gheorghe Ciobanu.
Acum, la „Țevi” mai sînt angajați doar 1.153 de oameni cu contract permanent și aproape 700 – cu contracte pe perioadă determinată.