Manualele școlare scriu lucruri trăsnite

Alegerea celui mai potrivit manual școlar pentru fiecare disciplină se face în funcție de profil și de pretențiile cadrului didactic. Conținutul manualelor îi pune în dificultate pe dascăli și pe elevi.

Luni, 17 septembrie, este prima zi de școală. Părinții au lăsat pe ultimele zile de vacanță achiziționarea de manuale, cărți și rechizitele școlare necesare pentru noul an școlar. Librăria „Vasile Alecsandri”, din centrul vechi al Romanului, este pregătită pentru a-și întîmpina și cei mai exigenți clienți. Standurile cu manuale și carte școlară sînt pline ochi cu marfă. Răsfoim la întîmplare cîteva manuale pentru a vedea ce mai studiază elevii. Privirea ne cade pe manualul de cultură civică de clasa a VIII-a, apărut la Editura Corint. Descoperim că elevii vor aprofunda teme precum democrația, voința majorității și protecția minorităților, apartenență și loialitate. O altă temă este

„autoritatea și manifestările ei„. Cîteva definiții absolut necesare ale termenului sînt lămurite printr-un exemplu pe care îl citim la pagina 15: „Tatăl este o autoritate în familie, îndeosebi datorită faptului că, prin tradiție, acesta avea un rol economic important: era persoana care asigura veniturile casei. Deși, în prezent, la constituirea veniturilor familiei contribuie mai mulți membri, totuși tradiția este deosebit de puternică și tatăl rămîne o autoritate„. În cazul unui elev crescut într-o familie monoparentală, mai exact de mamă, copilul va afla de la aceasta cine-i autoritatea la ei în casă. În schimb, tatăl unui elev, mai pretențios cu pregătirea fiului său, s-ar putea să nu mai dea 22,90 lei pe manual, cu toată autoritatea lui „cu rol economic” din casă.

Ne uităm rapid și la manualul de limba și literatura română de clasa VIII-a, apărut la aceeași editură. Am deschis la întîmplare, pe la jumătatea manualului, drept la poezia „Georgică a VI-a”, de Mircea Cărtărescu: „a venit iarna, spune țăranul, e timpul / să legăm rotilele plugului în foi de hîrtie / cu elegii de properțiu. a venit iarna…„. Pînă să înțeleagă elevul tema și simbolurile poeziei, dascălul mai are încă timp să pătrundă poezia postmodernă a lui Cărtărescu.

Patriotismul lipsește din manualul de istorie

Cei care au fost elevi în perioada comunistă își mai amintesc de manualele școlare după care au studiat. Manualele unice au fost, pentru multe generații, singurele unelte de lucru ale dascălilor și elevilor, la școală și acasă, dar asta nu a însemnat un obstacol în pregătirea examenelor de admitere la liceu și facultate. După 1990, Ministerul Educației a deschis porțile afacerii cu manuale școlare, care provoacă, ori de cîte ori se discută pe acestă temă, opinii pro și contra. Alegerea celui mai potrivit manual școlar pentru fiecare disciplină ține de profil și, mai cu seamă, de pretențiile cadrului didactic.

Dascălii spun că manualele școlare alternative sînt utile în pregătirea lecțiilor pe care le predau.

„Avînd la dispoziție mai multe manuale pentru aceeași disciplină, putem alege pe cel mai bun. Pentru clasele cu 2-3 ore de istorie pe săptămînă, este de înțeles că vom folosi un manual complex. În schimb, în cazul claselor cu o singură oră pe săptămînă, avem la îndemînă un manual mai aerisit. Personal, studiez toate manualele de istorie editate, deoarece la fiecare dintre ele găsesc o idee care se constituie în temă de dezbatere sau materiale de tipul fișelor de lucru„, spune profesoara de istorie Mihaela Tanovici, directoarea Colegiului Național „Roman-Vodă” (CNRV) Roman. În privința modului cum este structurată materia, dascălii s-au arătat nemulțumiți. „Dacă, înainte de 1990, manualul era structurat pe perioade istorice, cele actuale merg pe o anumită tematică, ceea ce bulversează elevii. Abordarea cronologică a conținutului, așa cum se proceda în trecut, mi se pare cea mai potrivită structurare a materiei„, a spus profesoara Mihaela Tanovici.

Dascălul roman-vodist arată că lecțiile manualelor de istorie pe care le studiază liceenii nu inspiră acestora un spirit patriotic. „Actualele manuale sînt concepute fără să trezească în sufletul tinerilor atașamentul față de valorile neamului, care se dezvoltă numai în procesul educației„, spune directorul CNRV.

Bacalaureatul din anii în care acest examen cuprindea ca probă disciplina istorie ne-a arătat că manualele alternative nu au reprezentat o sursă importantă de pregătire folosită de elevi. „Oricîte minusuri avea manualul de istorie din vremea cînd eram în liceu, pe acel manual am reușit la facultate„, a spus profesoara Mihaela Tanovici.