ISJ Neamţ va găsi sau nu soluţii pentru ca centrele „after school” să funcţioneze?

După cinci ani, timp în care programul „Școala după Școală” – „after school” a funcţionat – e drept, la limita legii, dar permis de toţi factorii implicaţi -, acum tot „factorii” spun că nu se mai poate aşa şi că trebuie respectată întocmai buchea legii. Această răzgândeală a produs bulversare în sistemul de învăţământ şi i-a nemulţumit, deopotrivă, pe învăţători, dar, mai ales, pe părinţii care nu au cu cine să-şi lase copiii după ce aceştia termină orele de curs. O soluţie s-ar putea găsi vineri, dacă se va dori.

La început a existat Ordinul, respectat pe alocuri

În 2011, pe vremea când Ministerul Educaţiei era condus de Daniel Funeriu, s-a emis Ordinul 5349, privind aprobarea Metodologiei de organizare a Programului „Școala după şcoală”.

Încă de la început se prevede faptul că în acest program pot fi constituite grupe de maximum 12 elevi, lucru nerespectat niciodată, dar care acum pare foarte important. Numărul scăzut de elevi este stabilit aşa pentru că, de principiu, programul a fost gândit pentru a se adresa în special copiilor ce puteau, în acest fel, să aprofundeze ceea ce se preda la şcoală. Programul poate fi suportat inclusiv de fonduri de la bugetul local, de la cel central sau din sponsorizările părinţilor. În Roman, ca în toată ţara, părinţii plătesc pentru ca învăţătorul să mai stea patru ore la şcoală, să-i ajute pe elevi la teme şi să facă şi alte activităţi. Părinţii, cei care şi-au permis să plătească 400 – 450 de lei lunar, au profitat de acest proiect, până la urmă gândit în beneficiul copiilor, dar care, pe ici pe colo, fixează şi unele restricţii.

Contract cu şcoala sau cu învăţătorul?

„La înscriere, părintele/tutorele semnează cu directorul unităţii de învăţământ un contract de parteneriat în care sunt stipulate rolurile şi responsabilităţile atât ale părinţilor, cât şi ale şcolii”, se arată în metodologia de aplicare a acestui proiect.

Și aici intervine o problemă mai complicată. Tot la indicaţia specialiştilor în educaţie, învăţătorilor li s-a cerut să-şi facă o formă de organizare economică de tip PF, astfel încât banii încasaţi de la părinţi să intre într-un circuit contabil şi statul să-şi încaseze partea din profit. Profesorul Mihaela Tanovici explică situaţia de la Colegiul Naţional „Roman-Vodă” (CNRV), instituţie pe care o conduce, şi, din această funcţie, spune acum că nu-şi (mai) asumă încălcarea legii.

„Din punctul meu de vedere, legislaţia trebuie schimbată. Copilul meu a făcut after school la Școala nr. 5 şi înţeleg corect de ce un astfel de program îi ajută şi pe copii, şi pe părinţi. Noi, ca şcoală, răspundem pentru programul 08.00 – 12.00, după care învăţământul intră, ca să spun aşa, în regim privat. Învăţătorii au PF şi au încheiat contract cu şcoala, prin care închiriază sala de clasă şi plătesc utilităţile. Curtea de Conturi ne-a controlat şi nu am avut nicio problemă în acest sens, toţi banii s-au regăsit”, a declarat directorul Colegiului.

Acelaşi ordin mai spune următoarele: „Programul Școală după Școală se poate organiza în spaţiile disponibile din propria unitate de învăţământ sau în spaţiile din alte unităţi de învăţământ, consorţii şcolare etc., precum şi în palate şi cluburi ale copiilor, cluburi sportive şcolare sau în alte spaţii puse la dispoziţie de autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale cu competenţe în domeniu, biserică etc”.

Astfel, aşa cum a declarat directorul Tanovici, CNRV are contract de închiriere a sălii de clasă cu învăţătorul, iar pentru asta există acte care să demonstreze că parteneriatul este corect şi funcţional. Lanţul nu se leagă, spun specialiştii, prin aceea că părinţii achită banii către PF-ul învăţătorului, iar acesta are contract cu şcoala pe sala de clasă – chirie şi utilităţi. O soluţie pentru ca totul să se lege ar putea fi, spune profesorul Mihaela Tanovici, ca părinţii să încheie un contract direct cu şcoala.

„Subliniez faptul că la noi în contabilitate s-au regăsit toate sumele pe care învăţătorii trebuiau să ni le achite. Contractul educaţional nu este încheiat cu şcoala, ci este încheiat între părinţi şi învăţător. O variantă ar fi aceea a unui contract cu şcoala, iar banii să intre în contabilitatea şcolii, iar de acolo să se distribuie către remunerarea învăţătorului şi plata dărilor la stat. În iunie, s-au făcut interpelări în Parlament pentru modificarea legii pentru ca acest program să se deruleze corect, dar şi în raport cu situaţia reală, dar nu s-a mai întâmplat nimic. Am citit legea şi în acest moment nu îmi pot asuma încălcarea ei. Vineri, la Roman va fi prezent inspectorul şcolar general, vom discuta cu toţii şi vom vedea dacă se vor găsi soluţii. Din punctul meu de vedere, trebuie schimbată legea”, a mai spus directorul Mihaela Tanovici.

Probleme şi în alte judeţe

Pentru Ziarul de Roman, inspectorul şcolar general Viorel Stan spunea că problema funcţionării centrelor after school este legată de „circuitul banilor”, deci nu neapărat de numărul copiilor din clasă sau partenerii din contract, ceea ce ne dă de înţeles că, dacă se vrea, se vor indica exact paşii care trebuie urmaţi pentru ca situaţia să revină la normal. Pentru că, subliniem, aceste centre after school au funcţionat până acum, în baza aceluiaşi ordin, din 2011, şi pare greu de crezut că abia acum au fost descoperite hibele.

Mai este de precizat faptul că, fix acum înainte de începerea anului şcolar, a izbucnit acest „stop after school”, şi nu doar în Roman, ci şi în alte judeţe.