Intrarea Maicii Domnului în Biserică, prima sărbătoare din postul Crăciunului

Sărbătoarea comemorează aducerea Fecioarei Maria la Templu de către părinţii ei, Ioachim şi Ana. Lăcaşul de cult din Roman care îşi serbează hramul este situat pe strada Sucedava.

Intrarea în Templul din Ierusalim a Maicii Domnului a avut loc pe 21 noiembrie, când Maria avea doar trei ani, iar părinţii împlineau făgăduinţa că, atunci când vor fi părinţi, vor închina copilul lui Dumnezeu. Sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în Biserică a existat înainte de secolul al VI-lea. Sfântul Andrei Criteanul (secolul al VII-lea) vorbeşte despre această sărbătoare ce se ţinea la Ierusalim. În secolul al VIII-lea, patriarhii Gherman şi Tarasie au rostit predici în cinstea acestei sărbători. În Apus, sărbătoarea a fost adoptată mult mai târziu de către papa Grigorie al XI-lea, care a celebrat-o pentru prima oară în 1374, la Avignon. Această zi este prima sărbătoare din postul Crăciunului în care se dă dezlegare la peşte.

Ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, sau Vovidenia, este socotită în popor drept zi magică. În această zi este celebrată lumina. În memoria celor care nu mai sunt se aprind lumânări şi candele, fiind lăsate să ardă noaptea. Se spune că cei care respectă această sărbătoare nu-şi vor pierde lumina ochilor. De Vovidenie se fac pomeni pentru cei înecaţi şi pentru cei morţi fără lumânare. Se crede că în noaptea de Vovidevie se deschid cerurile, iar animalele încep să vorbească. În această zi se fac previziuni despre vreme. Dacă în noaptea de Vovidenie este cer senin, atunci anul ce va urma va fi secetos, iar dacă va ninge, iarna va fi lungă şi plină de zăpadă. În această zi, oamenii se împacă unii cu alţii prin iertare, iar copiii rup crenguţe de măr şi le pun în apă pentru ca, înflorind, să le folosească la sorcovit. Există superstiţia că, dacă se pune la icoane un vas cu apă şi se aprinde o lumânare, apa respectivă poate fi bună de leac în diverse boli. De Vovidenie se ung uşile şi ferestrele cu usturoi împotriva relelor şi a farmecelor care încep să lucreze. Cei care postesc în această zi cred că vor avea spor în hambare şi belşug în casă. Considerată o zi magică, Vovidenia este ţinută cu sfinţenie la sate.

Biserica „Precista Mică” îşi serbează hramul

Biserica de pe strada Sucedava este cunoscută romaşcanilor sub numele de „Precista Mică” sau „Precista de Sus” (spre a fi deosebită de Biserica „Precista Mare”), ctitorie a Doamnei Ruxandra, soţia lui Alexandru Lăpuşneanu. Până în 1850, ambele biserici au avut hramul „Adormirea Maicii Domnului”. După acest an, biserica a luat hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, pe care îl păstrează în continuare. Pe locul în care se înalţă astăzi acest lăcaş de cult a existat o biserică de lemn, ale cărei începuturi sunt necunoscute, din cauza lipsei de documente.

Biserica a fost renovată după cutremurul din 1977. Lucrări de reabilitare s-au făcut şi 12 ani mai târziu, când s-a spălat pictura şi s-a introdus gaz metan. La sfârşitul acestor lucrări, la 21 noiembrie 1989, a avut loc slujba resfinţirii bisericii, oficiată de regretatul PS Eftimie Luca, episcopul Romanului.