Prima paginăRuralCultural

Întoarcerea la Stejaru a scriitorului Cezar Petrescu

Dimensiune text

Profesorul Ioan Dănilă, de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, a pus, în primii ani de după Revoluţie, bazele unui punct muzeal la Stejaru, în comuna Ion Creangă. Muzeul cuprindea obiecte donate comunităţii din Stejaru de Smaranda Chehata, sora lui Cezar Petrescu. Actuala conducere a administraţiei publice locale încearcă să refacă muzeul, după dispariţia tuturor acelor obiecte.

Casa din Stejaru în care Cezar Petrescu a creat cel mai important roman al său, "Întunecare"

Casa din Stejaru în care Cezar Petrescu a creat cel mai important roman al său, „Întunecare”

De satul Stejaru, din comuna Ion Creangă, se leagă numele unor personalităţi de care oamenii locului sunt foarte mândri. Printre aceştia, scriitorul Cezar Petrescu şi preotul Evmenie Moraru. Scriitorul a locuit o vreme la Stejaru, iar preotul Moraru i-a fost foarte apropiat marelui romancier. Bătrânii satului spun că în „casa de sub pădure”, în care funcţionează astăzi Cantonul Silvic, scriitorul Cezar Petrescu (1892-1961) şi-a petrecut o parte din viaţă. Sora acestuia, Smaranda Chehata, a donat câteva obiecte personale ale scriitorului, cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de la naşterea lui, în dorinţa de a se înfiinţa la Stejaru un punct muzeal. Obiectele donate nu mai există, dar autorităţile locale încearcă să facă un gest reparatoriu, şi anume reînfiinţarea muzeului în şcoala veche din satul Stejaru, ridicată în anul 1914, şi realizarea unui bust al scriitorului.

Donaţia făcută de sora scriitorului Cezar Petrescu a dispărut

Între 1927-1931, Cezar Petrescu ar fi finalizat la Stejaru cel mai important roman al său, „Întunecare”, dar şi o parte din proza fantastică. Peisajul din jurul satului Stejaru este descris în romanul „Apostolul”. Tot în casa din pădurea de la Stejaru, scriitorul a sărbătorit primirea a două premii importante: premiul pentru volumul „Scrierile unui răzeş”, în anul 1928, şi premiul naţional pentru literatură, în anul 1930.

De-a lungul timpului, dascălii şi elevii din comuna Ion Creangă au cinstit memoria marelui scriitor român. Mai mult, conducerea Primăriei Ion Creangă a făcut demersurile necesare ca strada care duce spre casa în care a locuit, o vreme, Cezar Petrescu să poarte numele marelui scriitor. Cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de la naşterea scriitorului, pe 1 decembrie 1992, au fost organizate la Stejaru programe cultural-artistice dedicate centenarului Cezar Petrescu. În casa în care a locuit şi a creat o parte din opera sa a fost dezvelită o placă comemorativă şi a fost inaugurat Muzeul „Cezar Petrescu”, iar la Cimitirul „Eternitatea”, din Roman, unde îşi găsesc odihna veşnică tatăl scriitorului şi profesorul de română al lui Cezar Petrescu, au fost făcute slujbe de pomenire.

Localnicii au avut, atunci, posibilitatea să asculte o înregistrare, în exclusivitate, cu sora scriitorului. Evenimentul a fost organizat de profesorul universitar Ioan Dănilă, de la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău. „Cu sprijinul părintelui Evmenie Moraru, pe care l-am cunoscut în anii ’90, când pregăteam centenarul naşterii lui Cezar Petrescu, şi al doamnelor Plugaru şi Ivan din Roman, am aşezat o placă comemorativă pe zidul casei în care a locuit scriitorul şi am amenajat un punct muzeal cu obiecte pe care le-am adus de la Smaranda Chehata, sora lui Cezar Petrescu, din Bucureşti”, a spus conferenţiar universitar doctor Ioan Dănilă, o prezenţă activă în peisajul cultural romaşcan.

Profesorul Dănilă nu a mai regăsit, 14 ani mai târziu, obiectele aduse de la Bucureşti. Constatarea a fost făcută de Ioan Dănilă în 2006, când s-a reîntors la Stejaru în calitate de invitat la lansarea de carte a profesorului romaşcan Mihai Andone – „Un mare duhovnic: Preotul Evmenie Moraru şi pelerinajul de la Stejaru”.

Profesorul Dănilă a sperat ca obiectele care au aparţinut scriitorului Cezar Petrescu să fie găsite. „Înfiinţarea Muzeului «Cezar Petrescu» era o acţiune încheiată, dar, actualmente, am ajuns la zero. Este trist că aceste obiecte unicat, care au o valoare morală, s-au risipit. Ele nu mai pot fi regândire şi refăcute de un manufacturier. Au fost aduse pentru acest muzeu instrumente de scris şi alte obiecte de pe biroul lui Cezar Petrescu, cărţi – ediţii princeps -, o înregistrare audio cu sora scriitorului care vorbeşte excepţional despre el, dar şi alte obiecte. Din păcate, eu nu am mai urmărit ce s-a întâmplat cu ele. Este trist că s-au risipit, pentru că toate acestea vorbeau de viaţa şi opera scrisă la Stejaru. Mai mult, se ştie că după o nuvelă scrisă de Cezar Petrescu s-a realizat filmul Glissando, unic în istoria cinematografiei româneşti, cenzurat în perioada comunistă, cu un considerabil impact asupra publicului”, a spus profesorul Ioan Dănilă.

Reînfiinţarea muzeului şi construirea unui bust, în atenţia Consiliului Local

Marele scriitor a dat numele şcolii vechi, dar nu a salvat-o de la uitare

Marele scriitor a dat numele şcolii vechi, dar nu a salvat-o de la uitare

Dincolo de această pierdere ireparabilă, Cezar Petrescu nu trebuie dat uitării. El şi opera sa trebuie să rămână permanent în conştiinţa publică. Actuala administraţie locală a făcut şi continuă demersurile pentru a conserva urma pe care scriitorul Cezar Petrescu a lăsat-o în satul Stejaru. Printre însemnele de pe stema comunei Ion Creangă propusă spre aprobare Consiliului Judeţean Neamţ, de exemplu, se numără o carte deschisă, cu o pană alături, care sugerează activitatea scriitorului din perioada în care a locuit la Stejaru.

Fosta casă boierească în care scriitorul a locuit nu mai poate fi recuperată, imobilul aflându-se în proprietatea unui localnic. „Nu eram primar la momentul în care s-a făcut donaţia. Cert este că acele obiecte nu mai sunt. Reînfiinţarea Muzeului «Cezar Petrescu» la Stejaru se poate face în şcoala veche din sat, unde învaţă elevii din ciclul primar. Totodată, în acest an vom aloca fonduri pentru construirea unui bust reprezentându-l pe Cezar Petrescu, lucrare pe care o vom realiza cu sprijinul sculptorului romaşcan Florin Zaharescu”, a precizat inginer Petrică Prichici, primarul comunei Ion Creangă.

Partajează articolul
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Articol mai vechi

COMENTARII

WORDPRESS: 2
  • Dacă există ideea, gândul,voința …se va realiza și fapta. Mult succes!

  • Triscau 7 ani

    In casa boereasca, bunica mea a fost fata in casa ,a crescut fetele boerului,
    eu am invatat in scoala veche.Sper ca dom primar sa se tina de cuvant.