Roman, Neamț
Căutare site

Integrarea rromilor în comunitate, faza pe şcoală

tigani02La fosta Școală nr. 2, frecventată preponderent de elevii de etnie rromă, a fost înfiinţat un after school în cadrul căruia copiii învaţă, pe lângă disciplinele de la şcoală, ABC-ul comportării civilizate. Centrul este finanţat de bugetul local.

28 de copii de etnie rromă care învaţă la Școala „Costache Negri” nu pleacă acasă după ce termină orele. Rămân la şcoală, unde primesc masa de prânz, după care încep să lucreze temele pe care le-au primit în acea zi. Din când în când, fac pauze, se joacă afară, când timpul le permite, sau se uită la televizor, la desene animate. Un adevărat lux pentru unii dintre ei, care nu au acasă televizor.

„Să ştiţi că au progresat foarte mult copiii care vin la centru. Am fost în asistenţă la clasa a IV-a de puţin timp şi am rămas impresionat de cum se descurcă la matematică. Nu sunt la nivel de concurs, dar, ţinând cont de faptul că unii, la începutul anului şcolar, nu ştiau tabla înmulţirii, progresul e remarcabil. Și e cu atât mai important cu cât 80% dintre copii au părinţi analfabeţi. Dacă părinţii lor nu au ţinut în viaţa lor în mână un creion, cum să-i ajute la teme?”, spune profesorul Nicuşor Pop, director adjunct al Colegiului Tehnic „Danubiana” şi coordonatorul activităţii din centru.

„Cât face 5 ori 6? Dar spune repede, nu te codi”, îl ia repede la întrebări pe unul dintre băieţeii de clasa a IV-a. E unul dintre cei cu progres şcolar.

„Le-am explicat, de la începu,t că, dacă îşi imaginează că vin la centru doar ca să mănânce, se înşeală. Cei care nu vor să şi muncească, să înveţe ceva, pleacă, şi în locul lor vin alţii. Au fost câteva schimbări, de când am început activitatea”, spune directorul Nicuşor Pop.

tigani03În sala special amenajată în clădirea şcolii vechi, copiii au terminat deja de mâncat şi lucrează. Cele două table sunt împărţite, în funcţie de teme. Pe cea din stânga, învăţătoarea Laura Buliga a scris câteva întrebări care să-i ajute pe copiii de clasa a IV-a să facă o compunere despre iarnă. Peisajul care se vede pe geam nu e de natură să-i inspire, deşi ne apropiem de sfârşitul lunii ianuarie. Pe tabla de alături, un şir de calcule, înmulţiri şi împărţiri, pentru clasa a III-a. „Lucrăm diferenţiat. Fiecare copil are caietele lui de şcoală, pe care le ia şi acasă, cele pe care lucrează temele. Fiecare are şi caiete de centru. Sunt caiete care rămân aici, în fiecare zi, şi pe care lucrăm diferenţiat. Cu unii recuperăm materia de la clasă. Alţii, mai puţini, care au sprijin şi de acasă, lucrează în plus”, spune învăţătoarea Laura Buliga.

În ziua vizitei noastre la centru, era singură la şcoală. Colega sa, Diana Trăistaru, fusese pusă la pat de o viroză. „Să te însănătoşeşti repede din răceală, doamna Diana”, scrie pe o foaie albă, alături de o floricică ce a fost colorată cu pixul. E din partea Lorenei, una din fetiţele din centru care s-a ataşat de Diana Trăstaru şi care suferă că n-a văzut-o azi la şcoală.

tigani04Regula nr. 1 – cum să mănânci cu tacâmuri

Înainte de a ajunge, însă, la calcule, cele două învăţătoare au avut de luptat cu lipsuri mai importante decât tabla înmulţirii sau locul corect al cratimei. I-au învăţat pe copii să spună „Bună dimineaţa” şi „La revedere” şi i-au învăţat pe copii cum se mănâncă cu tacâmuri. Unii dintre ei au mâncat la centru pentru prima dată cu lingura, cu furculiţa şi cu cuţitul.

„Poate părea neverosimil, dar sunt fapte reale. Cei mai mulţi dintre ei vin din zona de la «Grajduri», din «Satul olimpic». Părinţii lor nu au niciun venit, sunt câte cinci, şase, şapte sau, chiar, zece copii într-o casă. Nu i-a învăţat nimeni cum trebuie să se poarte. Nu se pune problema cum mănânci, ci să ai ce să mănânci. Cred că aceste lucruri sunt foarte importante pentru ei, ca să se poată integra în societate. Sunt foarte multe de recuperat, şi nu numai în ceea ce priveşte activitatea lor de la şcoală”, spune învăţătoarea Laura Buliga. Este de etnie rromă şi este dintre cei care au reuşit să-şi depăşească condiţia. Asta a ridicat-o în ochii comunităţii şi părinţii o ascultă fără să crâcnească. Mediază, de altfel, şi conflictele spontane născute, uneori, între elevi, părinţi şi profesorii din şcoală. Activitatea de la centru, după ce îşi termină orele pe care le are ca învăţătoare în aceeaşi şcoală, i-a venit mănuşă.
„Eu ştiu cel mai bine din ce mediu vin aceşti copii, care le sunt nevoile, sensibilităţile şi unde trebuie să apăs ca să obţin rezultatul dorit. Nu vin părinţii să se plângă, dacă le-am certat copilul la şcoală. Dacă spun că facem şedinţă cu părinţii, am 30 de părinţi în clasă. Dorinţa mea cea mai mare este să îi conving că nu se poate fără educaţie. De la regulile de igienă, la instruirea căpătată în şcoală”, spune Laura Buliga.

tigani05Proiect finanţat de comunitatea locală

Proiectul „Școală după şcoală – primul pas spre succesul şcolar şi profesional”, cofinanţat prin Fondul Social European „Investeşte în oameni”, este iniţiat de către Fundaţia Romă „Education Found România” (REF) împreună cu Asociaţia Centrul Rromilor „Amare Rromentza”. Proiectul a fost implementat la Roman din 2011, întâi la fosta Școală nr. 7 şi, după reducerea ponderii populaţiei de etnie rromă din şcoală, transferat la Școala „Costache Negri”. Dacă, în primii doi ani, fondurile necesare desfăşurării activităţii au venit din partea Uniunii Europene, pentru următorii doi ani şcolari cheltuielile vor fi suportate din bugetul local.

Comentarii 0

Discuția cititorilor despre acest articol

Adaugă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.