În noaptea de Sânziene se deschid cerurile

Credincioşii sărbătoresc, miercuri, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cu multe conotaţii populare, în special legate de dragoste şi fertilitate, fiind cunoscută şi ca „Drăgaica” sau „Sânziene”.

Creştinii ortodocşi şi cei catolici sărbătoresc miercuri, pe 24 iunie, Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Misiunea Sfântului Ioan Botezătorul, ultimul mare profet al Vechiului Testament, a fost aceea de a pregăti poporul iudeu pentru venirea Mântuitorului Iisus Hristos. Ioan Botezătorul este cel ce stă la graniţa dintre cer şi pământ şi care uneşte Vechiul şi Noul Testament. În memoria creştinătăţii, el va rămâne cel care, botezându-l pe Mântuitorul Iisus Hristos în Iordan, a spus lumii că Iisus este cu adevărat Mesia, marele trimis al lui Dumnezeu.

Sărbătoarea este asociată cu unele obiceiuri străvechi ale poporului nostru. Numită „Sânziene” sau „Drăgaica”, sărbătoarea este legată de cultul recoltei, al vegetaţiei şi fecundităţii. Sărbătoarea Sânzienelor este, în tradiţia populară, un prilej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice verii. Se spune că, în noaptea de Sânziene, 23 spre 24 iunie, se deschid cerurile şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. În această zi, în foarte multe zone din ţară se pomenesc morţii.

Tot tradiţia populară spune că în această zi se fac coroniţe din sânziene, care vor ocroti casa şi gospodăria de puterea forţelor malefice, aducând, totodată, noroc, sănătate şi belşug oamenilor, animalelor şi semănăturilor. În ajunul sărbătorii, dacă fetele nemăritate îşi pun flori de sânziene sub pernă, se zice că îşi vor visa ursitul.